Ma scald cu evlavie in sufletul tau,
botezandu-ma cu un nou inceput,
binecuvantat sunt de sarutul cast
al gandurilor tale.
Traiesc lumea prin cantecul
de inger
care invie in mine padurea impietrita.
Sorb caldura prin ochii tai
si zambetul tau
imi coloreaza asfintitul
in curcubeie simfonice.

Te privesc cu soapta visului meu,
coplesit si smerit,
cuvantul ascunde o lacrima
dar iubirea alunga valul de noapte polara
care se retrage uluit
in inima vulcanului,

nenascuto,

vreau sa te chem pe nume,
dar vocea mea tremura albastra
in sine,
cu sfiala buzelor arse
de prea multa tacere.

Vreau sa te soptesc intreaga
intr-o rugaciune muta
intr-un descantec astral,
sa te descopar din nou
sub pleoapa rasaritului
din mine,
primavara de dor
si suras de lumina
in sangele meu.