Copaci uscati se tanguie in vant
Sub cerul inorat de ploii marunte
Soare n-am vazut de zile multe,
Si frunze ingalbenite cad la pamant.

Ochii ne dor de-atata intristare,
Pe strazi gri mergem nestiind unde,
Si lumea adoarme sub gene carunte,
Si de gheata pe ramuri margaritare.

Cand ceata impanzeste totul
Si florile uscate cad melancolic
Copacii batrani adorm vesnic.

Sub ziduri negre umede de ploi
Dispar oamenii mereu ingandurati
Trec stoluri printre nori innegurati.