Liniște,
doar undeva,
pe-aproape de buze,
se tânguie dinspre iarbă
un greiere,
ca un mic muezin
îngenuncheat, aproape zdrobit
de tăcere și frunze.

E liniște
densă ca ceața,
acum peste noi trecând norii
în udă răsuflare
se-ncarcă
trupul tău dimineața.

Îmi apeși cu
un deget cuvintele
și ele adorm,
îngropate în rouă
și miriște.

Ca un greiere
mă tângui în somn
încă visându-te.

Liniște !!!