Mai stai doar un răgaz
cat un căuș de vorbe calde
pe obraji,
cât un sărut pe frunte
și atât..
Mai stai,
mi-ar fi de-ajuns doar un minut mai mult
în răsăritul altui anotimp
de plâns.

Cunosc acea retragere solemnă
a gândului și timpului în tine.
De ce-o grăbești spre asfințit?
Nu-i încă vremea plecatului în sine.

Mai stai
o floare de cireș măcar
un rod să mai cunoști
și-apoi
vei ști că n-a fost în zadar
împărtășirea tainelor cerești
în doi.