agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-30 | |
Fug. Besmetic alerg din calea privirii tale.
Te simt in urma mea, Iti vad si ochii, uimiti acum, Intrebind urma pasilor mei, de ce ? Ma opresc. Ai aparut deodata in fata mea Curmind fulgerarea spre haos. Din nou ma intrebi-de ce ? Daca tu ai voi, ai lega raspuns Din ratacirile mele, din fuga mea. Ma vrei rapune insa intrebind. Ei bine, voi cadea din zboru-mi rostind raspunsul. Privirea ta e toata numai foc. Fiecare gena a ochilor tai ma arde. Te privesc. Incerc sa-ti vorbesc dar totusi tac. Ma-neaca plinsul. Odata, ochii tai ma sorbeau Si tandretea mingiierilor lor era nemarginita Ti-aduci aminte ? Imi vorbeau de dragoste, ma alintau Odata ochii tai, iar in extazul dragostei Cuminte, Ascultam sublimul glasului tau. Atunci, gaseam in ochii tai puterea Si dragoste mea nebuna, invaluindu-te Iti dadea stralucirea aceea solara In fata careia ma opream orbit. De propria-mi iubire ! Am facut din dragostea mea sinteza dragostei lumii. Fatalitate. Orbita probabil, prea plina de atita frumusete Ai luat de pe mine caldura privirii. Am ramas dar gol, stingher. Ochii tai au mintit. Oh, crunta soarta ! Un timp am cautat sa te regasesc, Dar tu please-si. Cu marea-mi iubire cu tot. Te chemam. Zadarnic. In ochii tai ma cautam – disparusem. De-atunci tot fug. De ce mi-ai aparut in cale iarasi ? Te rog pleaca ! Nu. Nu pot sa iert nimic. Marea iubire nu vrea scuze. Niciodata. Ma pui sa caut acum in ochii tai durerea. Dar remuscarea ? Crezut-ai ca mi-s foc nestins La care tu poti veni doar la nevoie, Atunci cind ti-a fi frig ? Oh, nu ! Am vrut sa fii in focul meu si Sa ramii in mine. Nu plinge. Ai , doar, amintirile ! Acum – Sa treaca timpul. Ne ramine speranta…. Nimic nu-i in zadar. Trebuie insa mai intii sa uitam, Daca se va putea vreodata… Nu stiu. Poate ca ne vom naste inca o data. Vom fi atunci, din nou, la fel de limpezi. Si-abia atunci ne vom putea gasi ! Si-n ochii tai, eu, fi-voi Jar. 29 septembrie 1984
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate