Mi-aduc aminte ultimul sărut,
Pe buze reci de înger,
Ce ma implorau să rămân,
Dar am plecat stingher.
Ger am lăsat pe-acele buze,
Râzând de durerea din ochii ei,
N-am stiut ca intr-o zi,
Ma voi topi-n iubire!
Azi eu sunt rece, bolnav,
O fantomă pe la ferestrele lumii,
Căutând-o, implorând-o sa revină!
Vina că seninul ei s-a stins,
Mie îmi aparține,
Azi o ține altul de corola,
de înger.
Ultimul omagiu pentru iubire,
Zace in mormant,
Sub recele pământ,
Unde eu fără menire,
Aștept acea privire,
O dalbă licărire,
Ca un oftat de vant.
Din lumesc noroi scriu acum,
Iar tot ce spun,
Spre sfințirea ta spun!
ADIO!