Stau in cetatea mea
Când
Iată, vine un sol.

Deschideți-i, lăsați-l, primiți-l
În casa mea.
Face-ți-i loc la masă,
Bucate alese pune-ți-i în față.
Ce nu știu încă
Nu vreau să aflu.
Mai târziu, mai e vreme.
Nu te grăbi
Ești oaspete de seamă.
Mai târziu
Voi ști.
Acum vino de te odihnește
În paturi de mătase albă.
Nu-mi spune nimic.
O, nu-mi mulțumi.
Pană dimineață
Vom șopti
Amândoi
Povești albe
Despre mine.

Și dimineața
Iți voi deschide larg porțile.

Du-te,
Sol al meu.
Ce nu știu încă
Nu voi mai afla.

Pe vecie
Tu Sol,
iar eu
Pământ.