agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3722 .



Re-Cucerește-mă
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Florina ]

2004-06-16  |     | 




Motto: când n-ai un lucru, e foarte bine să te prefaci că îl ai
(Elogiul nebuniei – Erasmus)


ca o cetate veche și fără de ispită,
cu steaguri aplecate, prea lesne cucerită,
mi-am lepădat adesea, roșind, palmelor tale,
maramele de zâmbet și lacrimi ca petale.

să-ți fiu mereu o Troia, tu veșnic un Ulise,
să-mi construiești alb calul umplut cu albe vise
să te prefaci perpetuu că-l uiți, așa, în doară,
la poarta gurii mele, tăcând, seară de seară.

și fac o paranteză în frazele ritmate:
bătu ieri pe la patru, chiar patru jumătate,
cu grindina de șoapte, iluzia-nflorită;
i-a prăpădit tot rodul și asta-ntr-o clipită.

astfel că în grădina ce mi-ai lăsat în pază
acum priviri uscate tăcerea priveghează.
(dar să-mi continui versul și să termin ideea,
cât vorbe ies din mine ca șerpii din Medeea)


când steaua arătată îmi schimbă-ntreaga lume,
- cu limba dezlegată în glăsuiri postume,
silabe fără ziduri, cetatea cea deschisă -
visările-au pătruns-o, căci prada fu promisă.

prin mine bântui, cauți, iubirea cea eternă
și-o vrei ca pe-o fecioară cu trupul de Elenă,
pe gând ridici victorii, învins ți-s menestrelul
cuvintelor, din harpă în cânt le-ai prins inelul.

părăginită vorba, rodește-acum pe ziduri
o iederă cuminte, cu frunzele ca riduri,
amirosind a verde, tăcerea înconjoară
reduta dintre slove, lăsată ca să moară.

*
ascultă-mă, știu bine că sunt doar o himeră,
ca oarba ce rostește din vechile povești,
dar asta mi-e dorința (cu tenta-i efemeră) :
“să-ți fiu mereu cetatea pe care-o cucerești”



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!