agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-07-29 | |
x1
dintr-una în cealaltă reflexia mea și a ta jucau șotronul pe gândurile în pătrățele din ochiul meu curgând ochiului tău strecuram șoapta viselor cu taine în dinți corbii mei săreau la gâtul privirilor tale leii dorințelor ochilor tăi de flacără ucideau rând pe rând puii mei sidefii pe coapsele de elefant geana mea se zbătea cu disperare pe obrazul tău rescris cu aripi de import… sorbind cu grijă încă tăcerile mele sărate x2 plină de har durerea sângelui își bea ultima limonadă de nori otrăviți… cu degete turtite răspund încheieturilor chemând altă piatră prin zidul mănăstirii sentimente rectilinii sculptând (înfipte în)liniștea sferică… coloram albul eram aceiași copii de cretă cu degete din praf și zmeură aveam presărată pe gurile-n formă de inimă împleteam în oglindă singurătatea dorului meu cu trăinicia iubirii tale... x3 angoasele spirale de ceață pătrund seninul rotund pe cerul negru de gânduri muchiile sufletului combină simțiri lăsate în voia soartei cu aceeași mișcare de rotație în absurd partea frumoasă a neantului e absorbită de pântecul născător în imagini același cântec sculptură vie în carnea orelor sculptură în fibră de oase și-n albul de ochi al nopții... x4 vise răsucite goluri cu globuri întoarse în sinele găoacelor de nori translucizi trăgându-ne carnea viselor amărui pe roata aceluiași dulce carusel tenebre topite pe negativul luminii ascunse în decorul umbrelor de pași răsunând metalic pe holurile negre cu halate albe… x5 acele durerii cristalizând începuturi viață renăscută în solzii abia tremurând sporadic bătaia de lună cu piept străveziu pulsează vârtejuri târzii pe muchia vineție a tăcerii stând la coadă în lanțuri spre altar x6 levitează candid eternitatea în globul de sticlă noi priveam avizi din imensul acvariu retina mișcătoare a timpului melc mânjindu-ne pașii cu lichior de speranță
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate