Stresu'

Ne bate dimineața-n geam
Și ne face proști în față când ne uitam în oglindă
Și pe la colțurile gurii se perindă,
Înecată în salivă,
Tristețea.

Câteodată înjurăm încă din așternut
Asigurați de o zi neagră de visele urâte de azi-noapte
Și-n șoapte
Lăudăm soarele...
Soarele măsii,căci cineva tot trebuie să fie de vină
Pentru ziua ce nu face altceva decât să vină.

Cunosc și oameni fericiți de dimineața
Dar nu-s români.
Ei chiar au zilele frumos așezate într-o viață frumoasă.
E o placere să stai la umbra lor
Și să miroși a fericit.