agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1011 .



Petroleu Lmpuță se întoarce (I)
poezie [ ]
Aurul, petrolul și extratereștrii descendenți din Semilunia

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Clarissa ]

2004-09-27  |     | 



--Nimic nu pare mai banal pe lumea asta decît o vizită forțată în toi de concediu de odihnă. Așa gîndea Petroleu Lămpuță , în timp ce-și număra ca de obicei, țigările.
Cine naiba l-a pus să lase numărul de telefon la care să fie contactat?
Abia se întorsese din Sardenia cu un harem inftin și nurliu de poloneze , cehoaice, racolate pe traseu, cu care încinsese niște chefuri monstruoase, adevărate orgii. Fiind prea multe fete, le pusese să doarmă pe covor, în timp ce el și domnul Spörk, se puteau lăfăi în patul dublu, cunoscut doar de doamna Suppanz și de domnul Rössler.
La ora aceea matinală, adică șase dimineața, cineva îi fixa ceafa cu încordarea unui impertinent . Era domnul Hackl, părintele cinciului roman și al cheii franceze.
Era numit părintele cinciului roman, pentru că dădea numai cinciuri, nota cinci însemnînd aici zero, nefiind notă de trecere. Era și părintele ocrotitor al cheii franceze, din dragoste pentru micuții gangsteri, el fiind de fapt nașul cel mare al mafiei din Schönbrünn și din Reinhard Seminar.
El era cheia de intrare, și se socotea un fel de Pavel, adevăratrul Petru fiind domnul Rössler, scîndurica de salcîm, care păzea cu strășnicie poarta raiului. Ca să ajungi la dumnezeul Spörk și la Sfîntul Duh via Ostban Curti-Resetaris-Einbrodt- trebuia să fii simpatic celor doi sfinți portari. Despre cheia franceză, mai este o altă poveste, care va fi dezvăluită mai tîrziu.
-De ce mă deranjezi tu la ora asta? Nu vreau să conduc eu comisia și gata! Vocea lui Petroleu Lămpuță era mai amenințătoare ca oricînd.
Da, avea dreptate, era prea obosit, sub ochi avea niște pungi vineții înfiorătoare , mirosea încă a șliboviță de la o poștă. Cum să apară el așa în fața celor 513 candidați ?
După o debată strașnică la o cafea, apucă cu chiu cu vai să se arunce într-un taxi lîngă Hackl.
Nevăzutvăzutul era într-o formă bună, povestea istorii deșucheate și glume cu brunete, care din păcate nu putură descreți fruntea ridată și obosită a lui Lămpuță.
Lămpuță era slab, slăbise din dragoste oarbă pentru o studentă, care-l trișa cu tot seminarul (cu studentii si profesorii), o oarecare Eva.
Această brunetă cu părul scurt l-a pus la dietă ..
Cu douăzeci și cinci Kg mai puțin era de nerecunoscut.
I se citea pe chip atîta suferință, cauzată de nemiloasa Eva dar și de cantitățile industriale de alcool,consumat acasă sau pe teren, pe la vreun teatru.
În acea zi nefastă, fu întîmpinat de domnul Spörk, tuns scurt, cu părul vopsit blond-pai, pe care o blondină grasă îl boteză "Calimero" ,pentru că arăta ca un pui jalnic de găină proaspăt iesit de la incubator.
Scurt și cuprinzător, Calimero spuse:
" Uite microfonul, azi tu ești nașul iar eu finul. Vorbește tu acestui cîrd de rațe, că nouă ni s-a urît, ne doare gîtul."
Rațele erau nerăbdătoare să-l asculte pe domnul Petroleu, care, cu o sforțare uriașă, atașă un zîmbet chinuit.
" Dragi candidați, mă recomand profesor Petroll. Eu sînt șeful comisiei de examinare. Văd că sînteți cu 113 candidați mai mulți decît anul trecut. V-ați născut cîte doi odată și purtați un singur nume?"
Nu, nu purtau un singur nume, erau candidați vorbitori de limbă germană din Turcia, proaspăta aspirantă la uniunea europeană, care aducea cîte un harem de cadîne, unii șeici dorind să-și cultive nevestele și bărbații (mai nou în Turcia modernă cu recepție la Europa mamă, care ocrotea homosexualismul și-l înmulțea după principiul cultivării porumbului).
Cei cinci sute de candidați soarbeau cuvintele magice ale lui Petroleu, care fu impresionat, că la sfîrșitul monologului său, fusese aplaudat frenetic, mai tare decît era aplaudat chiar Ceaușescu.
Prima candidată, fu una grasă, care avu nerușinarea să scuipe de cîteva ori scena dar și comisia de la distanță ,aducînd mari sudalme comisiei enervate la culme de scuipații sticloși, dar și de pantofii de steep ai acestia cu care tropăia de colo colo...Asta era pacostea live-ului, tropăiai ca la giamparale și se auzea pînă-n Giurgiu.
-Mäi Petrolică, ar trebui să-i punem pe candidați să joace-n șalvari și să cumpere contra cost niște papuci turceși tiviți cu mătase de Buhara și mărgele. Uite-o pe asta care scuipă-ntruna:. Haine de piele care fîșîie, pantofi care parcă-ți găuresc timpanele.
Da, Röessler ăsta avea dreptate, prea zgomotoasă era grăsana asta care hulea cu textul lui Shakespeare în gură.
Margareta aia din Richard al treilea o fi fost ea sănătoasă? Doamne, ce era la gura ei..
Auzi, ce text însoțit de înjurături.
"Du proxenet , du porc, procreație a naturii, un defect auzi, un bla bala bla...un rahat". Domnul Sporck abia se ținea să nu o ia de ciuf, cînd auzi cuvîntul porc de cîine.
Nu puteau să-i facă nimic, pentru că textul fusese scris de Shakespeare, acel scuipător al literaturii de care nici un domn bine din Reinhard Seminar nu mai voia să audă.
Nu mare le fu mirarea mai tîrziu, cînd apăru și colegul lor de la film, deghizat ca Petre Patzack, Hubertus Canaval sub numele de Gabrielescu Tom Jones, cu niște penibilități de roluri, la fel de nerușinate ca cea cu scuipătoarea.
da, lumea asta mergea prea departe. Ce avea nemernicul ăsta cu românismul, fraților?
Din 513 candidați, o româncă și un intrus austriac cu nume romanesc. Ce rușine.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!