agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-09 | |
Vant rece, lighioana cruda, ce ma musca cu nesat,
Tremura tristetea-n mine, sfasiata de pacat, Din codrii tacuti apare maiestuosul palid astru Steaua Nordului pe cer, acel lucios sfetnic maiastru Apogeul suferintei mele dupa innoptat… Lacul tremura, iar prundul grabnic s-a infricosat, De talazurile grele ce apa le-azvarle-n mal Codrii freamata in noapte, demonii s-au desteptat M-ard cu bici de foc si blestem cerul Domnului inalt Oda adusa durerii, muzica demonica… Nebunia arde-n mine, focul frant in limbi inalte Urla furiile-n Ereb, mortii aduc o cantare Lucesc colti de varcolaci, darul lor diavolesc Umplu de orori si sange tronul Domnului ceresc Cete de ingeri ucise, raiul meu e pangarit… Orizontul se-nroseste, codrii tipa, parca iau foc Lacul fierbe, scuipa sulf si smoala, cerul vinetit Ploua sange, norii, precum muntii-n lac se pravalesc Trosnesc cu mari tunete, bubuie cerul boltit Tremura codrii, prundul, incet plange pamantul… Plang cu sange, imi cresc coarne, gheare, colti incovoiati Bestie brutala, neagra, ochi de sange, si copite Merg si vad in urma mea muntii de colti sfasiati Munti giganti, negri, hidosi, reci cosmare mohorate Si visele mele amare, imperii ruinate… Tortura mi-e cantec dulce, suferinta, bland prieten, Moartea, grabnica scapare spre taramul visarii Strigoii-ntind negre brate, moarte, putrezite-etern Printre ei, eter si ceata, vad departe malul marii Mare fumeganda, talaz de smoala fiarta… Fantome ma bantuie, albe, de eter si ceata Imi ingheata sufletul, negru si had precum moartea Acu-n iarna vietii mele incerc sa m-agat de-o ata Ma apas-acum pe umeri, rece, o povara grea Palatul suferintelor unde eu sunt imparat… Monstrul tenebros de piatra stapunge bolta cu turnuri Ascutite, cu statui grotesti ce urla-nfricosator Catedrala mortii hade-n cele patru vanturi Imprastie frenetic un miros imbatator De teama, ura, pucioasa si foc… Tronul mi-I de lacrimi, sangele mantie de catifea Vestale la curte sunt Oroarea si Durerea Servitoarele-demoni, Sucubii inaripati Toarna vin in cupe mari pentru meseni blestemati Ce la al meu ospat servesc carne cruda de demon… Vinul este al meu sange, carne e din carnea mea Sunt al lor izbavitor, de lumina ii salvez Cu-a lor pofta-i ispitesc, din potir le dau sa bea Fiere cu sangele meu, si-apoi rostim negrul crez Ce ne-afunda si mai mult in ale mortii tenebre… Coroana de aur port, incrustata cu cosmare Sa ma bantuie pe veci aspre vise calatoare Plete lungi de-otel topit curg, ma ard pe gat si umeri Ochii-mi sunt de gheata alba, buzele impart dureri Cu privirea glaciala var in suflete grea frica… Mantie grea am, de spaima, brodata cu fir de ura, Staluceste-n intuneric precum torta-n bezna noptii Port armura-ntunecata, captusita cu otrava, De voiesc cumva s-o dau jos, de viu ma va jupui, Rege singur pe pamant sus, pe tronul suferintei… Ma ospatez, beau si rad, caci palatu-i plin de morti, Strigoi misei, varcolaci, fiintele-ntunericului, Veniti la mine-n palat sa guste din patimi toti Blestemat si injosit e-aici numele Domnului, In templul inchinat mie, regele neantului… Draci se fac apoi toti ce pun buzele pe al meu sange Caci eu sunt Cel Blestemat si cel fara de sfarsit Pana la sfarsitul lumii eu necontenit voi merge Acoliti voi aduna, ospetele vor urma Pana ce-nsasi bolta noptii peste lume va cadea… Imperiul meu e vesnic, moartea e si ea eterna Sufletul mi-e ros de patimi, de regret si de manie Pan’ ce-ajung neagra fantasma, antica iluzie A sufletului curat, inghitit de-ntunecime C-un miros statut, de moarte precum Hydra din Lerna… Atunci falnicul palat mi se va fi naruit Cu-ale lui coloane nalte si arcade gratioase Lungi precum spinari de sarpe cu-ai lui solzi luciosi smoliti Salile reci de ospete se vor umple-ncet de oase De mirosuri trecatoare si de viermi printre cadavre…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate