străzi adormite
se întind ca trupurile
fecioarelor
spre soare.

cobor vertebrele și mă îndrept spre mare.

case-bolduri în pălării
de epocă,
evocă
parfumul unor
flori
târzii.

birja mă asteaptă-n colț, să dam un ocol vieții.

țâșnitoare-mahalagioaice
scuipă
trecătorii îngândurați

artificiile au prins trup.

îndes pălăria,
ridic gulerul,
necunoscut și străin
mă strecor
printre
castanii neprietenoși,
pe străzi adormite,
cu case-bolduri în pălării
și
țâșnitoare- mahalagioaice.

e toamnă…pasărea mea călătoare
nu mi-a dat nici un beep…