Premiile festivalului
• Premiul I – Viorel Mureșan, pentru volumul „Buchetul de platină”
• Premiul II – Ștefan Doru Dăncuș, pentru volumul „Scrum/Cendre”
• Premiul pentru debut – Dorel Todea, pentru volumul „Ruga de veci”
• Premiul din partea Cenaclului literar artistic „Andrei Mureșeanu” – Adriana Lisandru, pentru volumul „Despre ea, niciodată”
• Premiul pentru volum în manuscris, oferit de Editura Grinta – Adeline Adriana Timiș, „Timpul nu a mai avut răbdare”
• Premiul Despărțămîntului Vișeu-Iza al Astrei – Ioan V. Maftei-Buhăiești, pentru volumul „Mic tratat la chipul din oglindă”
• Premiul Asociației cultural-turistice „Hiperboreea” – Ion Bogdan, pentru volumul „Valea Pământului”
• Premiul Fundației „Anca Maria Sasu”, in memoriam - Elisabeta Maria Ciuban
• Premiul Editurii Transilvania - Bianca Grad


Revistele literare, în centrul atenției la Vișeu de Sus

Ediția a XXXIII-a a Festivalului interjudețean de literatură și folclor “Armonii de primăvară”, desfășurată week-end-ul trecut la Vișeu de Sus, sub atenta coordonare a omului de cultură Lucian Perța, a avut, ca de fiecare dată, o zi dedicată poeziei și una menită să delecteze spectatorii prin cântecul și dansul popular. Sâmbătă, în sala de ședințe a Primăriei, s-a desfășurat o dezbatere pe tema problemelor pe care le întâmpină azi revistele literare, discuție la care au luat parte reprezentanți ai unor reviste de cultură în format tipărit și electronic din Londra, Târgoviște, Bistrița, Zalău și Satu Mare.

O problemă majoră: difuzarea

După scurte introduceri rostite de Lucian Perța și primarul Vasile Ciolpan, cel care a spart gheața dezbaterilor a fost George Vulturescu, poetul sătmărean care conduce revista de tradiție “Poesis”: “Cred că prin astfel de întâlniri nu rezolvăm mare lucru, nu rezolvăm probleme ale literaturii, poate doar ne văicărim puțin și schimbăm multe gânduri și multe cărți”, a început el, într-o notă mai degrabă pesimistă. Apoi, Vulturescu a prezentat, pe scurt, revista “Poesis”, care apare din 1990 și care, de anul trecut, are o nouă “ramură”, revista “Poesis internațional”. “Dacă publică poezii în engleză și franceză, nu înseamnă imediat că revista este internațională. Literatura română nu are audiența meritată în spațiul european, dar, probabil, și din vina noastră”, a spus Vulturescu, atrăgând apoi atenția asupra faptului că și în interiorul țării difuzarea revistelor literare lasă mult de dorit.

Proiectul primei agenții literare, conturat de Ștefan Doru Dăncuș

În aceste condiții, unii oameni de cultură propun ca alternativă revistele online, precum “Faleze de piatră” a proiectului “Cititor de proză”, cu sediul la Londra. Din partea acestei reviste a vorbit criticul literar și eseistul Virginia Paraschiv, redactor, care a arătat că “Faleze de piatră” “propune o varianta unei Românii creatoare, profunde, dinamice și serioase” și care i-a îndemnat pe toți cei cu talent literar sau pasionați de literatură să se logheze pe “Cititor de proză”. Ștefan Doru Dăncuș, poet și realizatorul revistei “Singur” de la Târgoviște a arătat, pe scurt, diferențele dintre o revistă tipărită și una online: “Internetul mizează pe libera exprimare a tuturor, în timp ce revistele tipărite apar în baza unor selecții sau afinități. Dar Internetul e foarte bun, pentru că de acolo poți selecta scriitori pe care să-i publici și în revistele tipărite. Eu am creat grupul media “Singur” pe care vreau să-l transform în prima agenție literară din România, care va promova valori selectate de oameni avizați”. George Vulturescu i-a dat dreptate: “Scriitorul român nu are impresar, el își vinde singur cartea. De aceea e important să ne întâlnim în câteva locuri din țară unde au loc evenimente literare. Aceste întâlniri țin loc de difuzare, de fapt. Agențiile ajunse pe mâini bune vor fi foarte benefice pentru soarta scriitorilor”.

Pro și contra revistelor online

“Problema cititorului e felul în care presa literară se regăsește în chioșcuri”, și-a început intervenția profesorul de istorie și scriitorul Marian Nicolae Tomi din Vișeu de Sus. “”Nord Literar” e o revistă a Maramureșului, dar apare la Vișeu într-un exemplar sau două, pe care le cumpăr eu. Cred că lipsește un distribuitor național. E foarte trist acest lucru. Îmi aduc aminte că atunci când eram elev de liceu fugeam la chioșc să fiu printre primii care prind “Luceafărul” și “România literară”. Din păcate, azi nu cred că mai există aceeași patimă printre elevi”, a spus M.N. Tomi, trecând, apoi, la o altă problemă: “Aceste publicații au un concurent – revistele online. Eu, personal, nu sunt un mare amator al lor, poate că sunt conservator. În mediul online am senzația că totul zboară în necunoscut, poate chiar dispare. Prefer revista pe hârtie, care mi se pare că are mai multă durabilitate, dar la care îmi place și culoarea, îmi place și mirosul, îmi place să o simt, ca pe-o femeie. Femeia mea, revista!” La asemenea afirmații, Virginia Paraschiv a simțit nevoia să vină cu mici precizări în apărarea revistelor online: “Și internetul este tot un agent literar. Prin hipermediatizare pe Internet a textului literar, vin sponsorizări pe anumite texte și textul virtual se transformă în carte tipărită”.

Revistele literare nu se regăsesc în biblioteci

La întâlnire a participat și Echim Vancea, poet, editor și directorul Bibliotecii Municipale “Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației: “E trist că revistele literare nu se regăsesc în biblioteci. Avem abonamente făcute la terminarea anului financiar și totuși revistele nu ajung în biblioteci pentru că dau faliment sau nu-și mai continuă activitatea. Nu credeți că am putea fi, la rândul nostru, un partener onest prin abonamentul acela, chiar dacă el e mic?” Echim Vancea a făcut, apoi, referire la calitatea unor reviste literare: “De multe ori apar reviste literare, dar lipsesc forțe locale care să țină o gazetă, lipsesc numele care să țină sus ștacheta. Apar orgoliile locale și atunci scot o revistă literară în care își varsă umorile. Se pun, astfel, bețe în roate culturii, literaturii adevărate. Astăzi, revistele literare sunt enorm de multe, foarte diferite, dar majoritatea sunt doar niște magazine culturale, niște kitschuri”.

Expoziție de arte plastic și de fotografii vechi

La dezbatere au mai participat poetul și criticul literar Aurel Pop, care conduce revista “Citadela” din Satu Mare; scriitorul Mihai Ganea, directorul Editurii Transilvania; poetul Ion Bogdan din Baia Mare, realizatorul revistei “Calendarul Maramureșului” și directorul Editurii Cybela; poetul Dorel Todea, reprezentantul Radio Sighet; poetul și prozatorul Olimpiu Nușfelean, care conduce revista “Mișcarea literară” din Bistrița; George Þâra, care realizează revista “Eco Terra” a Institutului de Cercetare și Proiectare din Bistrița; poetul Viorel Mureșan, care conduce revista “Caiete silvane” din Zalău; poetul Vasile Muste, directorul Casei de cultură din Sighetu Marmației. Discuțiile au fost completate de prezentarea unor cărți apărute la Editura Transilvania, Editura Grinta și Editura Singur. Cu această ocazie a avut loc prima lansare a cărții “Þiganii, aurul și diamantele”, de Samson Iancu, cea mai recentă apariție la Editura Singur din Târgoviște. De asemenea, în holul Primăriei a avut loc vernisajul unei expoziții de pictură, grafică și sculptură realizată de elevi coordonați de prof. Ghertruda Zsegora. După încheierea dezbaterilor, invitații au vizitat sediul Asociației Cultural-Turistice “Hiperboreea”, condusă de fostul bibliotecar Adrian Mandric, unde au admirat o interesantă expoziție de fotografii vechi înfățișând oamenii și locurile Vișeului și ale Văii Vaserului.

Organizatorii Festivalului ”Armonii de primăvară” au fost Primăria și Consiliul Local Vișeu de Sus, Casa orășenească de cultură, Cenaclul literar “Andrei Mureșeanu”, Despărțământul Vișeu-Iza al Astrei, Societatea Cultural-Turistică “Hiperboreea”.