Poezia, această regină a literaturii, a fost sărbătorită și anul acesta (2014) în întreaga lume, în ziua de 21 martie, declarată de UNESCO Ziua Internațională a Poeziei. La Câmpina, nu pentru prima dată, s-a desfășurat Maratonul Poeziei, găzduit de Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” și coordonat de directorul și poetul Florin Dochia.
Într-o atmosferă propice poeziei, au citit din creații proprii poeți din mai multe orașe: București, Brașov, Câmpina, Ploiești, Oradea, Sinaia, Florești și Slobozia. „Ce-i mâna pe ei în luptă?”, se întreba Poetul. Ce i-a mânat pe actualii poeți la Câmpina? Desigur, dragostea față de poezie, pe care și-au dovedit-o atât prin prezentarea propriilor poeme, cât și prin ascultarea poemelor scrise și lecturate de confrații lor.
Într-un maraton ce a durat mai bine de trei ore, s-au perindat pe „scaunul autorului”: Emanoil Toma, Emil Sude, Elena Glodean, Maria Nicolai, Anastasia Tache, Cătălin Stanciu, Diana Trandafir, Daniela Șontică, Gherasim Rusu Togan, Marian Dragomir, Ani Bradea, Serghie Bucur, Severius Florin Frățilă, Codruț Radi, Florin Dochia, Maria Gabriela Dobrescu (cea care și-a lansat și cartea „Gânduri în cușcă”, apărută în 2013, la Editura „Premier”, în colecția „Biblioteca de Câmpina” coordonată de Liliana Ene), Daniel Drăgan, Laurențiu-Ciprian Tudor, Ștefan Alexandru Ciobanu, Cătălina Grigore, Cezara Răducu, Cătălin Derzelea, Ștefan Al.-Sașa și poeții ialomițeni Costel Bunoaica, Florin Ciocea și Florentina Loredana Dalian. Toți cei care au citit au primit din partea directorului Florin Dochia un Atestat de Poet Maratonist, la fel ca și anul trecut, tot de Ziua Mondială a Poeziei! Nu au citit, dar au ascultat cu atenție scriitorii nepoeți Christian Crăciun și Iulian Moreanu.
Presa locală a fost reprezentată de o jurnalistă de la „Expresul de Prahova” și directorul de la „Oglinda de azi”. Evenimentul a fost deja semnalat, la nivel central, în Ziarul „Lumina” (săptămânal de spiritualitate și atitudine creștină al Patriarhiei Române), din 22 martie 2014, printr-un articol semnat de Dan Cârlea și intitulat „Poezia a fost celebrată în toată lumea”. Ei, nu chiar în toată lumea, domnule Cârlea; la Slobozia, de exemplu, nu s-a celebrat nimic. Dacă greșesc, cei în drept să-mi atargă atenția.
Felicitări și mulțumiri poetului Florin Dochia, în primul rând în calitatea sa de organizator al unui eveniment cultural de înaltă ținută artistică!
Dincolo de planul artistic, în plan personal, m-am bucurat să revăd câțiva poeți dragi mie, cu care m-am întâlnit de-a lungul anilor pe la diverse evenimente (Ștefan Alexandru Ciobanu, Florin Dochia, Cezara Răducu, Maria Dobrescu, Stefan Al.-Sașa, Marian Dragomir) și s-o cunosc pe Daniela Șontică, pe care o știam (și o admiram) numai din mass-media (aceea de bună calitate), pe domnul Daniel Drăgan și distinsa lui soție. L-am revăzut cu bucurie și pe pictorul iconar (câmpinean) Nicolai Nestor.
Sâmbătă, am mers puțin, împreună cu companionii mei, Florin C și Costel, pe Valea Doftanei, unde ne-am bucurat de o priveliște care mângâie sufletul. La întoarcere, am mai povestit la o cafea cu Florin D, apoi ne-am luat drumul înapoi, spre casă. Nici n-am apucat să ajungem, că deja aflase întreg mapamondul unde am fost și de ce. Pictorul Valeriu Stoica m-a sunat de pe schela unei biserici bucureștene să-mi spună că știe că am fost la Câmpina, la Maratonul Poeziei. De unde, frate? „Am citit în ziarul Lumina, uite scrie aici.” Și-mi citește paragraful. Când ajung acasă, după ce am deschis calculatorul, primesc un e-mail de la epigramistul constănțean Dan Norea: „Ai fost cumva la Maratonul Poeziei, la Câmpina? Mi s-a părut că te văd într-o poză postată de Elena Glodean pe facebook.” Domnule, nu mai poate omul să plece de-acasă, că îl știe tot poporul! Asta e! Până la urmă, e bine să afle tot poporul că ne poezim. În drumul spre casă ne-am abătut pe la poetul Dan Elias (la Maia). Acolo să vezi poezie! Iezi, capre, oi, gâște, câini, pisici, tot felul de orătănii, fără număr, pe care Daniel și Violeta le cresc pentru că „sunt ființe lăsate de Dumnezeu”, nicidecum să le taie și să le mănânce. Pomișori, floricele... de care Daniel are grijă cu mâinile lui. Ne-a arătat în vale, mai jos de casa lui, „parcul” (ce-a rămas din el) lui Barbu Catargiu construit, la vremea lui, de către arhitectul Frederich Meier, cel care a pus bazele Cișmigiului. Se spune că moșia de la Maia a fostului om politic era un loc de pelerinaj al protipendadei bucureștene de odinioară. Din castelul cu peste 100 de camere n-a mai rămas nimic. Sic transit gloria mundi... Să sperăm că măcar din poezie va mai rămâne ceva...