Walter Hasenclever (1890-1940) a fost un scriitor expresionist originar din Aachen/Germania. Începând cu anul 1996 orașul Aachen conferă premiul literar Hasenclever. Anul acesta laureata premiului, dotat cu 20.000 €, este Herta Müller. Curatoriul de decernare precizează în fondarea sa: „Experiența ei deosebită, și anume viața sub totalitarism și cenzură, creșterea în mijlocul unei minorități de limbă ca și așezarea alăturată și suprapunerea a două limbi, care sunt cât se poate de diferite, o salvează de dispariție.“ + + + + + + Mă tot întreb dacă oare Herta Müller depune, la trecerea ei prin București, din când în când un buchet de flori pe mormântul „răposaților“.

România construiește un monument în mijlocul Bucureștului în memoria victimelor holocaustului românesc, au anunțat ziarele din Germania. Sculptorul Peter Jacobi, născut la Pitești și trăind acum în apropiere de Pforzheim în landul german Baden-Württemberg, va realiza construcția „înaltă de 7 m și având un acoperiș de sticlă”. DIE WELT a acordat acestui eveniment un articol amplu, afirmând că numărul evreilor omorâți de regimul Antonescu ar oscila între 200.000 și 400.000. Șocante sunt relatările despre masacrele armatei române la Iași – 12.000 de morți – și mai ales la Odesa – aproape 50.000 de oameni masacrați. Ziarul din 30 august a consemnat: „În nici o țară forțele băștinașe nu au radicalizat din propria inițiativă și fără prezența trupelor de intervenție urmărirea evreilor atât de mult ca în România.” + + + + + + Construcția monumentului va începe oficial la 9 octombrie 2006.

Fabricantul de pantof din Erfurt, Alfred Hess, a murit în anul 1931. El a fost unul din cei mai de seamă colecționar de artă expresionistă din Germania. Văduva sa a dus în 1933, după venirea lui Hitler la putere, obiectele de artă în Elveția. În 1937 Thekla Hess a vândut tabloul „Berliner Straßenszene” (Scenă berlineză de stradă) industriașului Carl Hagemann. Doamna Hess emigrase din motive etnice în 1936 din Germania nazistă. Urmașii lui Hagemann au donat tabloul muzeului Städel din Frankfurt pe Main, de unde a fost cumpărat în anul 1980 de muzeul Brücke din Berlin. Acum tabloul, pictat în 1913 de pictorul Ernst Ludwig Kirchner și estimat la o valoare între 14 și 20 de milioane de Euro, a fost retrocedat la cererea urmașilor lui Alfred Hess. Există o convenție internațională din 1998, denumită Convenția de la Washington, care regulează retrocedarea de opere de artă expropiate de organele naziste sau care au ajuns în mâini străine datorită urmăririi proprietarilor. Am putea spune, o istorie normală a unui obiect de artă care a fost odată proprietatea unei familii evreiești din Germania, dacă doamna Hess n-ar fi vândut tabloul după ce emigrase din Germania. Acum multe voci spun că istoria acestui tablou n-ar avea nimic comun cu istoria de urmărire nazistă și că în Germania s-ar putea înscena acum mai multe cazuri asemănătoare, ceea ce evident ar duce la o sărăcire a tezaurului de artă germană. Pe urmașii fabricantului Alfred Hess nu îi vor interesa aceste dispute în Germania. Tabloul în cauză va fi scos la licitație la New York în data de 8 noiembrie 2006. + + + + + + Un coleg de lucru, văzând o reproducere fotografică a tabloului, a remarcat prompt: Eu n-aș da nici un Cent pentru această mâzgălitură.

O temă permanent discutată în Germania este evoluția demografică. Prin ea se înțelege raportul numeric între generațiile tinere (copiii & populația aptă de muncă) și cele mai în vârstă (pensionarii). Prezentarea grafică a acestei evoluții din ultimii 100 de ani ne arată transformarea unei piramide (la baza tineretul, spre vârf bătrânii) într-un copac cu frunze (trunchiul cuprinde generațiile încă active, iar coroana vârstnicii). Există evaluări pentru populația germană în anul 2050 care oscilează între 65 și 80 de milioane de oameni. Indiferent de aceste diferențe mari, un lucru este indiscutabil: numărul bătrânilor crește în detrimentul tineretului, ceea ce duce la schimbări sociale în toate domeniile vieții. Ca măsuri preventive politicienii și organizațiile intreprinzătorilor ceri ridicarea nivelului de pensionare la 67 de ani (acum 65) și micșorarea pensiilor. Sindicatele susțin teza unei creșteri a avuției naționale prin creșterea continuă a productivității în diferitele domenii ale economiei naționale, avuție care trebuie împărțită după criterii de dreptate. Numai, prin ce mijloace se poate realiza această împărțire dreaptă nu spun nici funcționarii sindicatelor. Dimpotrivă, rezistența lor împotriva unei vârste ridicată de pensionare este destul de neconvingătoare. Sindicatul IG Metall cere de exemplu crearea de locuri de muncă adaptate la nevoile angajaților mai în vârstă. + + + + + + Un sindicat care în prezența unui număr de peste 5 milioane de șomeri nu luptă hotărât împotriva ridicării vârstei de pensionare dă notă de o gravă lipsă de concepte pentru rezolvarea problemelor sociale din Germania.

Benedikt XVI. s-a întors pe meleagurile natale. Mare tămbălău în Bavaria, și așa cel mai catolic dintre toate landurile germane. Profesoara Uta Ranke-Heinemann, renumit teolog catolic cu o atitudine critică față de instituția cu numele Biserica Catolică, vorbește de o „călătorie nostalgică a papei în trecutul său propriu” și estimează costul acestei vizite la suma de 20 milioane de Euro. + + + + + + Oare câți copii în Africa n-ar fi trebuit să moară de foame în aceste zile dacă ar primi ajutoare în valoare de 20.000.000 €?