Vibratii?
Uita-te, dragul meu, pe fereastra si, pe trotuarul de vis-a -vis, ma vei vedea cum sed de ceva vreme, amortita, tot privind la lumina camerei tale. Stiai ca vecina ta de deasupra poarta peruca? Sau ca vecinul de langa tine fumeaza pe ascuns, deschizand fereastra larg, pe intuneric?
Iar cei de sub tine isi pun adesea muzica si danseaza tandru, ai auzit vreodata? De la tine nu razbate niciodata nici un zgomot, iar umbra ta e aici, langa mine, e umbra trupului meu in lumina lunii..Am fumat aproape un pachet de tigari, dar betele de chibrit le-am pastrat, in caz ca luna va intra in nori, desi e cer senin, am intrezarit cu coada ochiului stele…Nici macar n-ai catadicsit sa indrepti draperia agatata ciudat de coltul ferestrei, poate atunci m-ai fi zarit…Daca as fi stiut sa cant ma auzeai? Pari atat de absorbit de viata ta , de camera ta, incat nici macar n-ai tresarit cand o pisica a traversat strada si soferul, atent, a franat brusc, eu, atunci, m-am speriat, ca priveam fix spre locuinta ta…Si n-am gasit in jur nici o pietricica sa o arunc, mesager un pic brutal al dorintei de a-ti atrage atentia…Nici nu mai stiu a cata noapte e, ziua dorm, pentru ca, de regula, esti plecat si nu suport sa stiu ca misuni printre oameni si nu suport sa vad fereastra ta neluminata, ma incui in casa si plang si ma rog …
Asa imi traiesc de ceva vreme viata, in noapte, asteptand…Nu m-am gandit niciodata sa te strig, sau sa te astept dimineata, plec aproape de zori, cand inca n-ai stins veioza, sau lampa, sau cine stie ce Dumnezeu, da camerei tale lumina aceea dulce de care eu nu ma pot dezlipi…Adesea incerc sa ghicesc ce faci si desenez pe asfalt, in genunchi, senzatii traite cu gandul la tine: flori, soare, vulcani, radacini,…clepsidre…Au ramas acolo, pe trotuar, nu le-ai zarit niciodata? Cat de nepasator treci pe langa urmele trupului meu? Mi-e frica sa te fac atent pentru ca m-ai putea izgoni si moare in mine speranta, as deveni doar un pandar, as trai cu teama ca ma vei spiona din spatele perdelelor si vei striga in noapte sa dispar…
Asta, de-l auzi acum,…e gandul meu, pe care nu-l mai pot stapani, daca vrei, raspunde-i tot cu un gand…dar sa nu fi brutal, ca poate voi intelege,…nu-mi lua bucata din viata pe care o traiesc mai intens decat am trait vreodata…