agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-09 | |
Copiii clasei a opta B se întorseseră de la ora de sport și în așteptarea profesoarei de germană se bucurau ca de obicei de viață, copilărie și educație gratuită. Trei băieți jucau volei cu cornuri și lapte, un altul încerca cu mâinile goale să-și scalpeze colega de bancă, treabă dificilă având în vedere intervenția neprevăzută a încă două fete, bune prietene cu pletoasa victimă. Deși primise rolul funiei din captivantul joc, aceasta își exprima, de-a dreptul isterică, dezacordul, în timp ce un alt băiat imortaliza toată scena cu celularul. Lângă perete un grăsan, campion în lapte gros, îl muncea cu profesionalism pe un mititel cu ochelari, în aplauzele suporterilor și corul fetelor din primele bănci. Ca soprane, acestea se concentrau pe vocea principală cu versul „te spun la dirigaaa” iar tenorii și baritonii le răspundeau mai diversificat cu „poate vrei să mai ai ghiozdan”, „îți sparg o pungă de apă în cap” și „pârâcioasa dracu”.
Brusc ușa se deschide și în locul doamnei de germană, apare un… domn. Tânăr, înalt, cu ochelari, nebărbierit, sacou și niște blugi spălăciți. Privirea inexpresivă i se plimbă de la un copil la altul, apoi se fixează pe cei doi sportivi încleștați la perete. Grăsanul, simțindu-se vizat și îmbătat de poziția câștigată prin încălecarea tocilarului i se adresează curajos: - Ați greșit sala, domnu’? Avem oră de germană. Răspunsul vine după câteva secunde, parcă evadând dintre dinții încleștați: - În bănci. O situație pe cât de neașteptată, pe atât de incitantă. Copiii nu se lasă impresionați de tonul străinului, dar se grăbesc la locurile lor, majoritatea frecându-și mâinile „prof nou, se lasă cu show!”. Numai săptămâna trecută primiseră o studentă în practică, foarte înfiptă și autoritară pe tocuri de 15 cm. După jumătate de oră tipa a început să zbiere, apoi să plângă, a chemat diriginta, seara erau amândouă pe youtube. Ãsta nu pare nici pe jumătate de bățos, așadar celularele la vedere și camera activată. - Sunteți clasa a opta B? - Dar cine întreabă? Pauză. Domnul o privește pe fata din a treia bancă, o blondă pe deplin maturizată fizic, care-l măsoară cu o sprânceană ridicată de parcă a încercat s-o agațe la discotecă. Îi răspunde sec: - Eu, nu se vede? Tocilarul, recunoscător că a scăpat de călăritul grăsanului, clarifică situația: - Suntem, suntem domn profesor! - Bine. Astăzi îi voi ține locul profesoarei de germană. Vă rog pentru început să dați o foaie de prezență. - Dar nu strigați catalogul? - Nu am catalogul vostru, l-a reținut directoarea. Vrea să vadă cum stați cu notele și să-i cheme la școală pe părinții celor aflați în pericol. Zâmbetele au dispărut de pe buzele a jumătate din băieți și trei fete. Grasul se precipită cu o foaie de hârtie. Domnul strâmbă din nas. - Cineva să deschidă un geam! - Vreți să vă aruncați? întreabă unul din ultima bancă stârnind un val de râsete. - Nu, încă nu te-am scos la tablă. Numele dumitale? - Victor Munteanu. După ce s-a uitat într-un caiet: - Ai un șase și un trei. Nu mă îndoiesc că azi vei încerca să-ți mărești media. Pagina 48. Citește, te rog, domnule Munteanu. - Și dacă nu vreau? - (îndurerat) De ce să nu vrei? Doar te-am rugat frumos. Sau poate ți-e rușine să te audă colegii cum după trei ani de germană nu știi nici să citești, nici să numeri și sub imaginea teribilă pe care ne-o afișezi se ascunde un mic iepuraș îngrozit de așa o complicată materie. Copii râd cu poftă, n-au mai auzit să fie luat Victor, teroarea clasei, așa de tare la mișto. Acesta se înroșește ca un curcan. - Da? Welchen Sport magst du? Fussball. Domnul îl întrerupe: - Ajunge, e prea mult pentru noi. Continuați, pe rând, câte o propoziție, începând din prima bancă. O fată ține să intervină: - Dar domn’ profesor, cum vă cheamă? Alta mai tupeistă: - Și vă putem spune pe nume? Că așa e modern acum. - Numele meu nu este important, spre deosebire de știința și cunoașterea ce o port cu mine. Voi două veți citi câte patru propoziții. Pe la jumătatea lecturii, unul se trezește: - Domn profesor, ce-i aia Fernsehen? Profesorul e profund dezgustat de așa întrebare. - Nu știe nimeni ce înseamnă acest cuvânt? Două fete își flutură sincron mâinile prin aer. Obosit, maestrul indică pe una dintre ele. - Luminează-l, te rog. - Televizor, domn’ profesor! - (către cealaltă) Tu ce zici? - Așa este, televizorul. - (un oftat de durere) Bine măcar că voi două mai știți ceva din limba lui Goethe, a lui Schiller, a lui Beethoven...(priviri confuze)...care chiar dacă nu a scris decât muzică, o vorbea fără greșeală. Continuați! Și ora a continuat cu alte exerciții și fără incidente notabile, iar la final profesorul le-a ținut o frumoasă cuvântare. - Germana este o limbă de o simplitate și o eleganță ieșită din comun și totuși majoritatea dintre voi o măcelăresc cu cruzime. Nu am auzit decât două pronunții corecte (fetele cu mâini fluturânde se foiesc încântate) în rest parcă hârâie trabantul. Gramatica e varză, vocabularul inexistent. Aveți în doamna de germană un ajutor nemeritat, o somitate în materie, osândită să vă suporte lipsa de interes și educație. Îi plâng pe părinții voștri și vă doresc un miracol ca să înțelegeți importanța acestei materii și binecuvântarea de a lucra cu profesoara voastră. Iar de nu se întâmplă acest miracol, mă voi întoarce. La revedere! Iese, lăsând în urmă o atmosferă de biserică, copiii stau smeriți, câteva fete lăcrimează. Pe culoar, tânărul vorbește la celular. - Ce faci puiuț, cum te simți, tot așa răcită?... Ce ticălos doctorul ăsta, să nu-ți dea concediu... Ah, am terminat ora. Ce probleme tu, ăștia zici că sunt spaima școlii?...Or fi, dar mai știu și eu câte ceva de la poker, a mers brici. Îți dai seama cum ar fi mers dacă aș fi știut și germană?... Bun, când ai zis, mâine am ședință cu părinții? |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate