Meandre 80- revoluția la o unitate de construcții

Mihai a intrat pe poarta Sectorului Militar de Construcții. A urcat la birou, și-a lăsat geanta și s-a dus la șeful în birou.
-Să trăiți!
-Hai noroc! Uite, Sanda ne-a făcut cafeaua. Ia spune, ce mai e nou?
Păi, ăștia vorbesc de unul Iliescu, că ăsta îi ia locul lui Ceaușescu, dar cum?
-Bă, și ăilalți spun tot asta. Ceva o fi!
-Șefu, dar cine este Iliescu ăsta de care tot spun ăștia?
-Bă, după ce l-au mazilit pe Pârvulescu, știi tu, atunci când l-a luat la ture pe Ceaușescu la Congresul partidului, lui Ceaușescu i-a cășunat pe Iliescu. L-a mutat pe undeva prin Moldova și pe urmă l-a garat pe linie moartă la Editura Tehnică! Ãștia mai spuneau că intră rușii peste noi.
-Nu cred eu chestia asta. Ce, este ca-n 68 în Cehoslovacia? Nu mai merge așa.
-Dom colonel, acum este un război mai deștept, cu infiltrați, cu agenți de influență, cu provocări...Așa ziceau ai mei.
-Băi, vedem noi! Să fim atenți. Bine , dracu, că suntem la diribau! Pe noi nu ne scoate la luptă.
Nu ai zi de aprovizionare azi sau se duce Puiu?
-Mă duc eu, șefule. Mai am și o mică treabă de rezolvat pe drum.
Mihai a mers la birou și a luat actele pentru aprovizionare și a plecat la depozit.
Camionul aștepta. Militarii din camion stăteau cu bonetele în mână și se hlizeau.
-Bă, puneți boneta pe cap și să nu fluierați după muieri că e belea! Aveau de adus alimente cu termen lung de conservare dar și alimentele zilnice.
La depozitul central era coadă de camioane. Mihai a intrat la birou , a lăsat actele și s-a întâlnit în curte cu omologi de la alte unități. Când s-a apropiat colegii au încetat discuția.
-Băi, dacă vorbiți de politică, eu sunt la curent!
Un subofițer mai răsărit i s-a adresat:
-Cum este, domnule, cu Iliescu ăla?
-Mă, și tu asculți Europa Liberă?
-Păi dumneavoastră, nu?
-Da. Mă, dar ai grijă că turnători sunt peste tot.
Mihai a supravegheat încărcarea alimentelor și apoi s-a urcat în camion să plece spre cazarmă. A ajuns, a predat marfa și parcă nu avea chef să stea prin cazarmă. A mers la birou și a cerut voie să plece după legume.
-Dar ce, Puiu are gâlci?
-Mă duc eu, șefu, mă descurc mai bine!
La ILF Militari era coadă. A mers la birou și a solicitat 300 kg de varză proaspătă.
-Ați înebunit? Am primit toată două tone, pentru toată lumea. Patruzeci de kg., atât.
Mihai se uita prostit. Chiar nu avea cum să se țină de meniul dorit. A scos pixul din buzunar, a mai trecut un zero pe bilet, a încărcat 400 de kg., a lăsat actul și aproape că a fugit.
Puiu l-a privit uimit! Șefule, m-ai spart! Ai fost la Câmpurelu?
-Nu, am falsificat comanda!
După aproape două săptămâni, într-o seară, Mihai a auzit la Europa Liberă vești îngrijorătoare. Se auzeau focuri dr armă automată și strigăte de oameni răniți. Șpicherul relata despre revolta de la Timișoara , despre pastorul Tokes...
A adormit cu greu. A doua zi de dimineață a ajuns la cazarmă mai devreme.
Ceaușescu urma să țină un miting uriaș.
-Puiule, fugi după pâine și ce mai trebuie. Ia mai multă, ia pentru trei-patru zile.
-Se învechește!
-Du-te mă, nu auzi!? Fă ce ți-am spus!
Mihai a urcat la șef în birou.
-Băi, băiete, e groasă!
-L-am trimis pe Puiu să ia pâine pentru câteva zile.
-Cum stăm cu rezervele?
-Mă duc să verific registrele.
Sanda opera acte și nu și-a ridicat ochii din hârtii.
-Sandă, mai ai mult de operat?
-Un act și gata, dar ce s-a întâmplat? Operează tot și fă-mi un centralizator cu existentul, la zi, mai puțin condimentele. Vreau în principal, carnea, slănina, untura, uleiul, pâinea, salamul, pateul de ficat, conservele de pește.
Mihai s-a întors la șef în birou.
-Într-un sfert de oră face Sanda un centralizator.
A sunat telefonul și șeful a răspuns și pe chipul lui se vedea îngrijorarea.
- Băi, Mihai, ia vezi cum stai cu furajele la porci și du-te de-i pune pe ăia să strângă apă în butoaie, să aibă o rezervă.
Cadrele și angajații civili se strânseseră în club. Maiorul Zet, secretarul de partid, se agita încercând să facă ordine în club.
După „Scrisoarea celor șase „ din martie 1989, Ceaușescu anunțase public cà România achitase integral datoria externă a țării. În noiembrie fuseseră arestați câțiva oameni care manifestaseră pe Brezoianu și Kogălniceanu strigând împotriva lui Ceaușescu, „vrem reforme! „ Căzuse Zidul Berlinului și fusese înlocuit Teodor Jivkov. Pe 18 decembrie apăruse un articol ciudat în Scânteia tineretului, articol care cuprindea „Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare”
Pe 20 decembrie Ceaușescu se întorsese în țară și atmosfera era apăsătoare. Atunci a ținut o cuvântare televizată dintr-un studiou TV din interiorul C.C. Îndicativul Radu cel Frumos nu era o joacă și semnifica trecerea de la starea de pace la starea de război.
Mitingul organizat de Ceușescu a fost urmat de fuga cu elicopterul și totul se urmărea la TV, din club.
Secretarul de partid se făcuse mic e tot. Când elicopterul s-a ridicat după CC șeful a intra în club și i-a spus lui Mihai:
-Băi Mihai, a apărut Iliescu?
-Nu, văd că se lasă greu.
Ceilalți se priveau în tăcere. Un tâmplar s-a ridicat și a smuls o lozincă de pe perete. Nimeni nu a reacționat ȘI atunci omul a dat și tabloul lui Ceaușescu jos și l-a așezat pe un pupitru.
-Băi, Mihai, ia du-te pe la soldații noștri și vezi ce e pe acolo.
Ofițerului de contrainformații îi fusese sugerat să intre la el în birou și să nu iasă de acolo.
Șeful de stat major, infanterist, avea un aer războinic. Strânsese soldații pe platou și făcea instrucție cu ei.
Mihai s-a dus la șeful în birou.
-Și acum ce se întâmplă?
-Bă, suntem soldați și vedem ce ordine se dau.
Și Mihai și șefu sunau la telefon acasă ca să-și asigure familiile.
„Teroriștii“ era cuvântul de ordine în București.
Erau oameni răniți și morți, circulau tot felul de zvonuri. De vis-a-vis de casa lui Mihai se trăgea cu gloanțe reale. Teodora, la sfatul lui Mihai, stătea în baie ținând copiii în cadă ca să fie feriți de gloanțe. Un trasor fusese tras de la Ministerul Apărării și a trecut prin geam și a spart lustra și s-a oprit în șifonier sfârâind. Teodora a stins focul cu o pătură...
Copiii ieșiseră pe stradă și Teodora alerga să-i aducă acasă. Se trăgea cu tancurile pe Drumul Taberei și după ce a adus copiii acasă ,au apărut uslașii lui Trosca, omorâți aproape de blocul lor.
Mihai suna la telefon ca să afle informații...
Până la urmă Ceaușescu a fost împușcat și teroriștii au dispărut.
Viața și-a reluat cursul și toată luma spera la mai bine.
Mihai discuta în continuare cu șeful și constatau că Iliescu a apărut, că simbolul trandafirului a apărut în toate țările din jur, așa cum se știa de dinainte de evenimentele din decembrie.