agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-01-30 | | Am copilărit cu Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Frumoasa din pădurea adormită și multe zâne, balauri, ilene cosânziene și viteji feți frumoși. Eminescu și Creangă îmi zâmbeau. Când m-a găsit acasă adolescența, mi-a adus-o pe Sheherezada și mitologiile antichității. Scrierile clasicilor de oriunde și oricând îmi furau somnul. Scăpat de uniformă, m-am dus la întâlniri cu Aida, Tosca, Carmen, Traviata, Madama Butterfly , Lucia de Lammermoor, Salomeea, Mimi și alte fericite-nefericite. Invitat la Nunta lui Figaro, dupa ce am trecut pe la Bărbierul din Sevilla, am visat în Lacul lebedelor și Spargătorul de Nuci, întristat de Rigoletto, Cavalleria rusticana și de Oedipe. Nopțile de învățat pentru examene îmi aduceau de la radio requiem-uri, misse, simfonii celebre, sonate și concerte pentru pian și vioară, de nu mai știam în ce lume sunt.La concertele orchestrelor sau a interpreților celebri din diverse țări, chemam norocul să îmi găsesc bilete și triumfam. Festivalurile erau adevarate sărbători regale. Împătimit, mă lăsam să trăiesc în teatre și viețile altora, clasici sau contemporani, de la care învățam cum să fiu, sau sa nu fiu, cu actori geniali, de pomenit. Mereu la costum, cu cravată, ferchezuit, ca toți ceilalți. Expozițiile și muzeele, anticariatele și consignațiile mi-au dat meditații despre artă, frumos, interesant și valori. Abonamentul la Cinematecă era o comoară invidiată. Alte vremuri, când ne adunam la bodegi de cartier la o bere cu rom (trotil) lungită cu orele, să vorbim despre premiere, cărți noi, filme, spectacole, actori, poezii, interpreți, examene, vacanțe și întâmplări de nepovestit. Memoria a păstrat cât a putut și i-a trebuit. După decenii, în aceleași locuri, nesemnificativ schimbate, generația nouă, urmașii secolului trecut, defilează occidentalizați și decrepiți, neglijenți, cu căști în urechi și un telefon mobil în mână, sau o șaormă, autiști culturali, cu privirea opacă, seduși de nemuncă, dar vindicativi față de societatea pe care o disprețuiesc. Lumea se golește de oameni și mă întreb ce urmează !? Trecutul și viitorul sunt departe !
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate