28.

Ne dusărăm pe l-ale Albuș. Ne jucarăm ce ne jucarăm cu mingea până veni tatăl lor șî îi dete un șut puternic în sus. Pe masă în bucătărie zace un colț de pâine. Restul îl mâncarăm noi uns cu margarină șî presărat cu zar. Ne urcarăm în dud, ne mai jucarăm prin bătătură, apoi în jurul cășii. Lângă intrarea dinspre șușa se usucă acum nește căcăluși în soare.

29.

L-ale Marea e pomană. Înșirară mese în toată curtea. Pe mese pusără gănți pline cu apă. De toartele lor legară basmale șî prosoape. Tot acolo mai pusără colaci, țoale șî perini, coșuri, farfurii, căni șî linguri. Ceacă asta e pomană de vii. Că așa își mai fac bătrânii de teamă că rămân nepomeniți după moarte.

30.

Tataie are un teanc de buletine. În fiecare seară mă joc cu ele. Le scot din pungă, le iau la rând șî le deschid paginile gălbejite șî murdare, le miros șî mă uit la poze. Deja știu toate fețele. Dădui iar peste Costache. Nu știu să îi citesc numele, dar pentru mine așa îl cheamă. Costache e cel mai urât dintre toți.


31.

Ne întâlnirăm cu Gigi Carandaș. Ne luă cu el șî mearsărăm prin perdea. Ajunsărăm într-un grajd cu o mulțime de cai. Gigi mă urcă pe spinarea câtorva dintre ei. Tare frumos e acolo sus. Afară odihnesc șaretele. Undeva în soare, plină de fân șî paie ne așteaptă o trăsură ca-n povești.

32.

Ãsta e colacul de bărbat, ăsta e de fomeie, ăsta e colacul de Dumnezău, ăștia sunt sfințîî. Mamaie luă o bucățică de cocă, o împărți în două, rulă jumătățile șî le făcu cruce. Crucea o pusă pe colac. Peste cruce apăsă cu un pistornic. Fa, fetico, nu mai mânca fa din coca aia că ți s-o lipi de mață ș-om da de dracu! Mamaie, nu îmi pui și mie chifla asta în cuptor?

33.

Pâst afar’, fi-r-i-a dracu! Întră în cuptor șî fură cotoiul din ciorbă!
Zgomotul vătraiului pe sub pat scoasă pisica din casă.