-Atunci aveti acceptul meu sa trageti in ei fara somatie!
-Tovarase dar sunt femei si copii acolo!
-Tovarase locotenent daca vreti sa fiti mutat disciplinar pe undeva prin Baragan indrazniti sa imi nesocotiti ordinele!
-Am inteles tovarase maior!
Soseaua se inscria intr-o curba la dreapta si soferul il privi o secunda pe cel care-i tinea pistolul aproape de timpla inainte de a roti incet de volan.Mainile ii erau transpirate si simtea cum curg siroaie de sudoare pe spate la gindul ca ar putea fi omorit.Fetita incepu sa plinga iar Domsa incerca sa o calmeze dar primi o ploaie de sudalme de la bunica ei.Ca sa nu se mai apropie barbatul de ea, bunicuta o acoperi cu mainile e de teama sa nu fie lovita.In rindul din mijloc doi pensionari isi faceau continuu cruce si batrinul se apleca din cind in cind sa isi scoata batista din buzunar.La un moment dat isi prinse sotia de mina si o mingaie tandru ca sa ii dea curaj.Din greseala, Gelu, varul scriitorului lovi cu piciorul o sacosa iar pe culoar se imprastiara o sumedenie de zarzavaturi spre disperarea unei taranci care porni hotarita sa isi recupereze marfa bolborosind mereu cite ceva.Domsa o lasa in pace si se multumi doar sa o supravegheze atent ce facea spre nemultumirea lui Gelu.Parcursera citiva zeci de kilometri cind pe linga ei trecu o masina de militie apoi inca una.Soseaua era dreapta ca o linie si astfel putura sa vada ca securitatea blocase circulatia cu T.A.B-urile.Soferul se panica instantaneu si apasa pedala de frina.
-Continua sa mergi! zbiera la el Tiberiu care ii infipse pistolul in git.
Soferul inchise ochii , refuza sa mearga mai departe si se auzi detunatura.Ingroziti calatorii incercara sa paraseasca scaunele si fura potoliti doar de focul automat tras de Gelu:
-Stati jos sau va impusc pe toti!Va impusc pe toti!
-Condu! Trecem printre ei!
Apasa pedala pina la podea si masina porni nervoasa sa taie panglica soselei ca la o cursa de formula 1.Soferul muri primul apoi snopul de gloante transforma autobuzul intr-o sita prin care curgea singe, urina, fecale.Intr-un ultim gest bunicuta acoperi fetita protector protejind-o pina in ultima clipa.Cei din mijloc , cei din spate incercara disperat sa scape dar gloantele nu iertau pe nimeni.Se tragea ca la nunta, se tragea cu sete ca nimic sa nu ramina intreg.
-Incetati focul!
-Nu mai misca nimeni tovarase maior.
Maiorul Groza se apropie scirbit de autobuz si abia isi infrina un gest de dezgust.Zburase de la Bucuresti ca sa vada tocmai asa ceva!
Linga el locotenentul se lasa pe marginea soselei si vomita spasmodic o vreme spre disperarea maiorului:
-Ce naiba tovarase locotenent nu ai mai tras cu munitie de razboi? te comporti ca o fata mare in noaptea nuntii , ce mama naibii?
Un camion militar tracta autobuzul si il lasa in curtea unitatii de securitate din Timisoara.Soldatii se apucara sa-l spele cu furtunele dar vreme de 3 saptamini nu putura sa scoata mirosul care-l emana epava si la un moment dat il lasara balta.Inmemoria locotenentului ramase intiparita mina intinsa a copilei si ochii ei de un albastru ca marea.Dupa citeva saptamini innebuni.