agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-21 | |
Pavilionul central al spitalului de pshiatrie se găsea ascuns printre brazi undeva cocoțat pe o stîncă.Cu ochii jumătate deschiși Toma putu sa vadă clădirea de un alb murdar și fu pe moment impresionat de liniștea care bîntuia in voie.Parcă nimic nu trăia în acea clădire și prin inimă îi trecu ca un fior sentimentul morții.Ca un făcut, nori grei, burtoși și plini de apă inundară curtea innecînd-o în pături ude.Asistenta medicală îl privi cu milă apoi trase ușa camerei pe care o închise cu cheia.Zgomotul acesteia in yală sună multă vreme în mintea bărbatului.Cu greutate se urcă pe geam și aruncă o privire afară dar fără să vada mare lucru.Doar vîrfetele copacilor și cerul.Stomacul i se strînse și îi aminti că nu mai mîncase de o bună bucată de vreme.Se multumi să înghită în sec și își plimbă privirea pe pereții goi ai camerei.Trecură astfel minute lungi , ore de plictiseală agonizantă fără să aibă nici cea mai vagă idee despre oră, ceas.Ușa se desfăcu într-un final și fu poftit la masă de un tip îmbrăcat în halat alb albastru.Sala de mese era la etajul 2 iar la intrare , incolonați văzu pe noii săi colegi.Asistentul făcu semn și coloana porni încet , în ordine să intre în sală.Lîngă Toma se așeză un băiat foarte tînăr care jucîndu-se cu lingura, recită pe nerăsuflate scrisoarea a 3-a a lui Mihai Eminescu.Și mai avu Toma un șoc deoarece individul continuă să recite poezii, ba chiar se lansă într-un monolog pe teme literare demne de un mare filolog.Se potoli brusc deoarece asistentul veni lîngă el și îl atinse cu un aparat care scotea niște sunete ciudate.Filologul căzu într-o stare de somnolență ciudată iar personalul medical îl cără spre dormitoare.Sau așa credea Toma.Masa fu servită în ritm cazon iar la final , încolonați din nou plecară.Același sentiment al morții îl avu tocmai în momentul cînd intră la baie, ba inima i se opri pentru o secundă căci un urlet se făcu auzit dintr-una din camere.Moartea se juca liberă prin spital și mare lucru nu putea să facă pentru a o opri.Singurul moment liniștit îl trăi cînd o pisică portocalie se lipi cu toată puterea de piciorul lui.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate