|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Toamna la Pekin proză [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Boris Vian [Boris_Vian ]
2002-08-06
| |
Înscris în bibliotecă de Gabriel Nita
***
- Femeile nu sunt asa, spuse Anne. Ele nu stiu ca mai exista si altceva. In orice caz, prea putine o stiu. Nu-i vina lor. N-au curajul. Nu-si dau seama ce trebuie facut.
[...]
- Dar ce trebuie facut?
- Sa existi e lume, spuse Anne. Sa existi pe pamant, pe acest nisip cu o boare de vant si capul golit; sau sa mergi si sa vezi totul, sa faci diverse lucruri, sa inalti case de piatra pentru oameni, sa le oferi masini, lumina, tot ceea ce poate avea toata lumea, ca astfel ei sa poata sa nu faca nimic si sa stea pe nisip, la soare, si sa aiba capul golit si sa se culce cu femeile.
|
|
|
|