Miroase a ploaie...miroase aoameni care se ascund in case pentru a se proteja de stropii ce cad nemilosi; macar ei nu pot fi considerati de discriminare, de nici un fel.
As vrea sa ma ascund si eu,sa caut o metoda de a ma eschiva, dar,din pacate nu o gasesc,si nu stiu daca sa imi para rau....poate,o sa scot la iveala cutiuta pe care mi-ai daruit-o,o sa ma ascund in ea pana va trece ploaia,apoi o sa raman acolo pana va trece noaptea....o sa astept sa se piarda si zorii zilei....voi incerca sa evit si lumina zilei....
Va fi un cerc inchis....un cerc perfect...singura deosebire este ca,din acesta nu voi mai incerca sa evadez,ci voi profita de anonimitatea pe care mi-o confera si imi voi acupa timpul cu a cugeta....la ce?....nici la stele, nici la luna...nici la iubire, pentru ca nu mai incape la orizont, sau nu o mai vad eu...sincer,nu mai are nici o importanta.
Ma multumesc sa exist,intre patru pereti si un capac...oricum, nu voi putea fi mai inchistata decat cei care se pretind a fi liberi; eu am ales cu buna stiinta prizonieratul si, ca atare, nu ma voi plange, nu voi intra si eu in randurile care se plang pentru ca nu mai pot de atata bine, si nici in randurile celor care au de ce sa o faca....nici nu am sa judec pe vreunii dintre ei, am sa las viata sau Divinitatea,sau destinul sa faca asta. Ma absolv de orice drept,si nu voi regreta,chiar de uneori mi se va parea nedreapa alegerea mea.
Nu imi voi aduna fortele, nu voi mai incerca sa par ceva ce nu sunt, voi abandona orice incercare de a-mi indeplini visurile....voi da la o parte tot ce ma doare si nu voi mai risca, voi fi in siguranta, chiar daca e una falsa...nu ezista siguranta daca nu exista pericol,iar la mine nu va exista pericol....
Am obosit.....voi inchide capacul....