agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4884 .



Cazul Chiny - Dileme militare și morale în armata israeliană
articol [ ]
publicat în Jurnalul Săptămânii - 08.04.2009 - Tel Aviv, Israel

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Vlad Solomon ]

2009-04-24  |     | 



Booky Na'eh este corespondent al cotidianului Yedioth Ahronoth, pe teme legate de activitatea poliției, criminalitate, lumea interlopă și așa zisa mafie organizată în Israel. Articolele lui sunt scrise într-un limbaj direct, simplu și lipsit de menajamente. Datorită relațiilor sale speciale cu poliția, Booky aduce în lumina reflectoarelor afaceri obscure, povestiri inedite despre criminali, infractori sau politicieni corupți, picanterii sau intrigi de culise. Și, deoarece puțini cunosc precum Booky viața de noapte a Tel Aviv-ului, ziaristul organizează plimbări nocturne, cu grupuri de curioși, care, în schimbul unei modeste sume, au ocazia să descopere localuri rău famate, casinouri ilegale, colțurile ascunse ale „orașului fără pauză”. Nu lipsesc dialogurile cu prostituate, homeless, plimbări prin zona stației centrale de autobuze, dezvăluirea promiscuităților.
E greu să îl surprinzi pe Booky. A văzut de toate culorile, a cunoscut îndeaproape hoți și asasini, primește informații de la prima mână și le transmite ziarului numai după ce au fost bine verificate. Și totuși, în urmă cu peste o lună, însoțind un grup de turiști prin labirintul Tel-Avivian, una din atracțiile traseului constituind-o un club de noapte de pe strada Allenby (arteră comercială foarte animată ziua și pustie noaptea), jurnalistul observă în localul de striptease o tânără „veselă”, expunându-și farmecele în fața unui chinez a cărui figură îi părea cunoscută. „Chinezul” nu era altul decat Ely Merom, comandantul marinei militare israeliene.

Din Germania la Sde-Eliezer, via Shanghai

Epopeea lui Ely Merom începe încă din anii patruzeci, în Germania nazistă, unde tatăl său, Erich, evreu de origine germană, este deportat în lagăr de muncă obligatorie. Cu ajutorul unor prieteni este eliberat, cu condiția să părăsească imediat Germania. Reușind să capete viză doar pentru China, ajunge în Shanghai, este primit de comunitatea evreiască locală și o cunoaște pe viitoarea sa soție, evreică, din mamă de origine rusă și tată chinez. Cuplul se mută într-un mare oraș portuar din estul Chinei, deschide un restaurant și, în scurt timp, se nasc șase copii, trei fii și trei fiice. Odată cu venirea la putere a lui Mao Tse-Tung, proprietățile sunt naționalizate și familia decide să emigreze în Israel, dar numai Erich primește aprobarea, mama și copiii fiind considerați chinezi. În urma intervențiilor organizațiilor internaționale, reușesc să părăsească China, în vara anului 1955, ajung la Haifa, apoi în așezarea agricolă Sde-Eliezer, unde se ocupă cu agricultura, cultivând piersici, mere, prune și căpșuni. În Noiembrie 1955 se naște al șaptelea copil, cu fizionomie chineză, precum frații și mama sa, Leah, și primește numele Eliezer, după Eliezer de Rothschild.
Desigur, toți copiii ajutau la cultivarea pământului, fiecare avându-și rolul bine definit. La vârsta de cinsprezece ani, Eliezer Merom se înscrie la Școala de Marină Militară din Acco (Acre), secția tehnică (mașini). Colegii și-l amintesc ca un elev jucăus, nedisciplinat, pus mereu pe farse. La școala de marină capătă porecla Chiny (datorită trăsăturilor sale chinezești), care îl va însoți toată viața, el însuși semnând astfel documentele militare. Fratele său, Moshe, care l-a precedat la școala militară, este poreclit, la rândul său, Chiny cel mare (va deveni general în marina israeliană). De altfel, toți frații săi sunt ofițeri în rezervă.

Cine este Ely Merom?

După războiul de Yom Kipour (1973), Chiny se înrolează în marina militară. Ofițer tehnic, de mașini, se remarcă printr-un înalt nivel profesional, meticulozitate și o deosebită capacitate de a simplifica lucrurile care păreau complicate la prima vedere. Mai târziu se reprofilează, devenind comandant de nave de război. Carismatic și perseverent, participă la numeroase acțiuni spectaculoase, multe dintre ele rămase secrete până în ziua de azi. Ascensiunea sa în ierarhia marinei militare este impresionantă dar, deși pretinde de la subordonați o disciplină de fier, iar calitățile sale profesionale sunt unanim recunoscute, Chiny este considerat petrecăreț, amator de alcool, personaj controversat.
Stabilit în orășelul Carmiel, căsătorit cu Ora, pe care a cunoscut-o în cadrul marinei, Ely Merom are un fiu (Elad, ofițer de marină, comandant de navă) și două fiice. Între acțiunile conduse de Chiny amintim blocarea vasului Santorini (Mai 2001), care transporta arme – nerespectând acordurile cu Autoritatea Palestiniană - și, mai ales, capturarea navei Karin A (Ianuarie 2002), la bordul căreia se aflau 20 de tone de armament de proveniență iraniană cu destinația Gaza. Planul acestei misiuni îi aparține în întregime lui Chiny și a fost aprobat după multe discuții în contradictoriu cu comandantul marinei, fiind considerat deosebit de riscant. De aceea, el însuși și-a asumat conducerea operațiunii. Abia după acest succes, numele lui Ely Merom apare în mass-media israeliană. Și totuși, datorită modului său de viață libertin, nu va fi promovat în funcția de comandant al marinei. Este preferat David Ben-Baashat, iar Chiny devine atașat militar la Singapore. Se părea că acesta va fi apusul carierei sale. Dar în al doilea război din Liban, o navă cu rachete israeliană este bombardată de Hizballah, grav avariată, iar patru militari își găsesc sfârșitul. În urma anchetei, rezultă că sistemul electronic de apărare nu fusese pus în funcțiune, neglijență de neiertat. La scurt timp după război, amiralul Ben-Baashat demisionează, iar Chiny este chemat din Singapore și numit comandant al marinei militare. Se angajează în restructurarea sistemului ierarhic, ameliorează capacitatea de luptă a marinei, insistând pe fiecare detaliu. În cadrul armatei, aprecierea este unanimă. În mai puțin de doi ani, devine unul dintre cei mai valoroși amirali din istoria marinei israeliane, poate cel mai eficient, cu viziune strategică și excelentă profesionalitate. Bineînțeles, introduce o disciplină riguroasă. Și totuși...

Dublu standard?

În armată, când un ofițer superior pretinde de la subordonații săi dedicație și disciplină, este de așteptat ca normele și codul etic să fie respectate în primul rând de el însuși. Faptul că Chiny a fost surprins în clubul de striptease Go-Go, într-o situație deloc măgulitoare, chiar îmbrăcat în haine civile, vorbind engleză pentru a nu fi recunoscut, crează o dilemă morală în rândurile armatei.
În mijloacele de comunicație au apărut voci și ecouri diferite. Nu încape îndoiala că Chiny a îmbunătățit simțitor capacitatea de luptă și prestigiul marinei. Autoritatea sa profesională este deasupra oricărui dubiu. Dar modul său de viață, pe toată durata carierei sale militare, este în contradicție totală cu ceea ce te-ai putea aștepta de la un amiral responsabil, membru al statului major. De curând, la televiziunea israeliană, s-a prezentat un reportaj în cadrul căruia și-au exprimat opiniile militari în rezervă, jurnaliști, comentatori militari, politicieni. Desigur, colegii de arme l-au susținut pe Chiny, considerând această abatere de la norme ca fiind minoră, fără consecințe asupra performanțelor sale profesionale. Chiny și-a recunoscut vina în fața șefului statului major, a declarat că a fost o încălcare singulară a disciplinei, pe care o regretă profund. Se pare însă că lucrurile nu stau chiar așa, că năravurile, chiar dacă nu au apărut în presă, îi sunt cunoscute, și nu cadrează cu morala militară. Un comandant al marinei este în exercițiul funcțiunii 24 de ore din 24. Șeful statului major, Gaby Ashkenazy nu l-a sancționat și nu l-a mustrat pe Chiny, rezumându-se la o simplă observație, fără repercursiuni asupra carierei sale militare. Discuția între patru ochi a celor doi generali a rămas secretă, dar, pentru o abatere de acest gen, orice ofițer cu gradul de locotenent, sau chiar un simplu cursant ar fi fost îndepărtat imediat din rândurile marinei. De altfel, un grup de tineri ofițeri în rezervă a făcut un apel către Chiny, cerându-i să își dea imediat demisia, datorită abaterilor sale de la codul moral al armatei, considerând că un om cu o personalitate problematică nu este demn să dețină o funcție militară de asemenea importanță. Alți comentatori au minimalizat incidentul, considerând critica asupra vieții sale private o ipocrizie. Dar oare poate fi desprinsă viața privată de capacitatea profesională, în cazul lui Chiny? Gaby Ashkenazy este cunoscut ca un soldat care impune disciplină militară rigidă, pe care el însuși o respectă, slujind drept exemplu pentru întreaga armată. Și atunci, cum poate un șef de stat major să treacă peste principiul exemplului personal și să îl păstreze în funcție pe Chiny? Una dintre dificultăți ar fi că Chiny însuși a determinat părăsirea armatei de către cei doi generali care îl urmau în ierarhia marinei, astfel că înlocuirea sa nu pare posibilă în viitorul apropiat, mai ales datorită excepționalelor sale merite militare, de-a lungul celor 35 de ani de carieră.

Polemică deschisă

Booky Na'eh, ziaristul care a făcut să explodeze întreaga afacere, s-a exprimat într-un mod foarte aspru în interviul TV. După părerea sa, oricine îl putea fotografia pe Chiny cu telefonul celular, în localul rău famat, comandantul marinei devenind astfel șantajabil, iar armata israeliană nu își poate permite luxul de a avea în statul major un amiral care poate fi amenințat cu dezvăluiri neplăcute ce ar putea să îi influențeze randamentul.
Se pare că șeful statului major i-ar fi sugerat lui Chiny să găsească un moment propice în viitor și să demisioneze în mod onorabil, lăsând în urma sa o marină militară bine organizată, cu generali calificați. Puțin intrigat de acest personaj, până nu demult necunoscut mie, am luat legătura cu un prieten, colonel în rezervă în marina militară (a participat la numeroase acțiuni speciale, printre care și răpirea vedetelor de la Cherbourg), fost comandant al lui Chiny, vrând să îi cunosc punctul de vedere. Prietenul meu mi-a confirmat zvonurile cu privire la comportamentul ușuratic al lui Chiny în viața sa privată. Totodată, l-a lăudat pentru cariera sa strălucitoare și progresul din ultima vreme al marinei militare. De altfel, mi-a spus, nu cunoaște combatanți din marină care să nu bea câteva pahare de bere la întoarcerea la bază, după misiuni dificile. Consideră că orice om are "schelete în dulap" și poate fi șantajat. Iar cei 35 de ani de sacrificii și dedicație, pregătirea profesională și ameliorarea potențialului și a eficienței marinei militare pledează în favoarea lui Chiny.
Afacerea Chiny lasă numeroase semne de întrebare, care, pentru moment, nu își găsesc răspunsul.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!