Pagina: 1
Aforisme
: Proză 2004-10-19 (21042 afişări)
Aforisme(II)
: Proză 2009-08-19 (10887 afişări)
Aforisme(III)
: Proză 2009-08-19 (9431 afişări)
Aforisme(IV)
: Proză 2009-08-24 (9692 afişări)
Aforisme(V)
: Proză 2009-08-24 (10117 afişări)
Aforisme(VI)
: Proză 2009-08-31 (10530 afişări)
Căderea în timp
: fragmente Proză 2004-10-09 (15335 afişări)
Cartea amăgirilor
: fragment Proză 2002-12-04 (12821 afişări)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Proză 2003-11-19 (16763 afişări)
Des larmes et des saints, extraits
: Proză 2010-06-04 (10692 afişări)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Proză 2014-11-06 (6891 afişări)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Proză 2009-10-10 (10051 afişări)
Du saint au cynique
: Proză 2010-06-03 (9145 afişări)
D’amour amer…
: Proză 2010-06-03 (10277 afişări)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Proză 2014-11-05 (7021 afişări)
foloasele exilului
: fragment Proză 2004-09-27 (10139 afişări)
Lacrimi și sfinți
: fragmente Proză 2005-07-16 (13256 afişări)
Le bonheur…
: Proză 2011-05-16 (7471 afişări)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
: Proză 2010-06-05 (9402 afişări)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente) Proză 2005-05-19 (9770 afişări)
Murmures à la solitude
: Proză 2010-06-05 (7510 afişări)
Pe culmile disperării (1)
: Proză 2003-06-28 (9029 afişări)
Pe culmile disperării (2)
: Proză 2003-06-28 (12041 afişări)
Pe culmile disperării (3)
: Proză 2003-06-28 (8232 afişări)
Pe culmile disperării (4)
: Proză 2003-06-28 (8330 afişări)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940 Proză 2005-02-12 (7867 afişări)
rugă inutilă 1
: Proză 2004-03-14 (8383 afişări)
rugă inutilă 2
: Proză 2004-03-19 (8235 afişări)
rugă inutilă 3
: Proză 2004-04-18 (9565 afişări)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment Proză 2004-02-18 (10667 afişări)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor" Proză 2004-02-17 (9616 afişări)
Vanité de la compassion
: Proză 2010-06-04 (7532 afişări)
Pagina: 1 |
|

|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|