Pagina: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
Poezie 2005-10-15 (8014 afişări)
Angelina
:
Poezie 2005-10-15 (6899 afişări)
Armingenii
:
Poezie 2005-10-15 (6760 afişări)
Atque nos!
:
Poezie 2005-10-15 (8612 afişări)
Baladă
:
Poezie 2009-01-21 (11433 afişări)
Balada albaneză
:
Poezie 2008-11-03 (8547 afişări)
Biserica ruinată
:
Poezie 2005-10-15 (9805 afişări)
Blăstăm de mamă
:
Poezie 2005-10-15 (13036 afişări)
Blestemul trădării
:
Poezie 2005-10-15 (6957 afişări)
Brâul Cosânzenii
:
Poezie 2005-05-21 (6296 afişări)
Cântă pilotul
:
Poezie 2005-10-15 (6884 afişări)
Cântec
: poezii pentru copii
Poezie 2005-06-17 (94877 afişări)
Cântec
:
Poezie 2005-10-15 (7513 afişări)
Cântec
:
Poezie 2005-10-15 (8687 afişări)
Cântec (XXXI)
:
Poezie 2005-06-18 (17509 afişări)
Cântec ostășesc
:
Poezie 2005-10-15 (7225 afişări)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poezie 2005-10-15 (6931 afişări)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poezie 2005-08-03 (12825 afişări)
Ceas-rău
:
Poezie 2005-11-11 (7286 afişări)
Cetatea Neamțului
:
Poezie 2005-09-06 (35046 afişări)
Chindia
:
Poezie 2008-02-06 (6005 afişări)
Colindatorii
:
Poezie 2002-12-28 (110680 afişări)
Cornul
: Baladă germană
Poezie 2005-11-11 (7033 afişări)
Crăiasa zânelor
:
Poezie 2005-04-28 (7555 afişări)
De profundis
:
Poezie 2005-11-11 (7045 afişări)
Decebal cătră popor
:
Poezie 2006-03-22 (10199 afişări)
Doina
:
Poezie 2005-11-11 (21908 afişări)
Draga mamei
:
Poezie 2005-11-11 (8158 afişări)
Dragoste învrăjbită
:
Poezie 2005-11-11 (10406 afişări)
Dragostea păcurărească
:
Poezie 2005-11-11 (6845 afişări)
Dunărea și Oltul
:
Poezie 2005-11-11 (10035 afişări)
Dușmancele
:
Poezie 2002-08-11 (41040 afişări)
El Zorab
:
Poezie 2004-01-07 (136451 afişări)
Ex ossibus ultor!
:
Poezie 2006-03-22 (9094 afişări)
Fatma
:
Poezie 2002-06-15 (8762 afişări)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poezie 2005-08-06 (7224 afişări)
Fragment epic
:
Poezie 2005-11-11 (6843 afişări)
Fulger
:
Poezie 2005-11-11 (7886 afişări)
Golia ticălosul
:
Poezie 2005-11-11 (6609 afişări)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poezie 2003-11-26 (50448 afişări)
Ideal
:
Poezie 2005-11-11 (12330 afişări)
Iedera
:
Poezie 2008-02-06 (9339 afişări)
Imnul studenților
:
Poezie 2006-04-05 (6737 afişări)
În miezul verii
:
Poezie 2005-05-03 (23423 afişări)
Inima mamei
:
Poezie 2002-10-21 (18289 afişări)
Ispita
:
Poezie 2005-04-28 (9479 afişări)
La oglindă
:
Poezie 2002-08-11 (19785 afişări)
Lordul John
:
Poezie 2005-07-15 (36446 afişări)
Lupta vietii
:
Poezie 2002-09-23 (11591 afişări)
Mama
:
Poezie 2002-08-11 (13184 afişări)
Pagina: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Texte Recomandate
