agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 218 .



Există proverbe… nemetaforice?
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2020-05-07  |     | 



Pop–Ruxăndoiu (1978: 243) sunt de părere că, de pildă, un proverb precum Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge este nemetaforic, prin comparaţie cu Buturuga mică răstoarnă carul mare. [Un punct de vedere similar apare şi la Negreanu, care consideră că metafora „nu este un dat absolut al proverbelor / pildelor” (Negreanu 1983: 32), ca şi ghicitorile, proverbele putând fi literale sau metaforice.]. După toate probabilităţile, acest mod de valorizare este unul imprecis, dihotomia respectivă impunându-se a fi nuanţată. În opinia noastră, în cazul primului proverb, sensul / citirea denotativă este doar punctul de plecare pentru dezvoltarea conotaţiei şi, implicit, a tiparului paremiologic, dovadă că structura respectivă este aplicabilă la o multitudine de situaţii ontologice, care depăşesc cu mult contextul „sculatului (de dimineaţă)” şi al „ajunsului (departe)”. De fapt, diferenţa dintre cele două structuri paremiologice este identificabilă doar la nivelul unei articulări „iniţiale” / structuri de suprafaţă, considerând mai exact reprezentările mental-imaginative „primare” (ceea ce transmite „la prima vedere”, „la primul impact” respectiva secvenţă verbală), or, semnificaţia niciunui proverb nu se limitează câtuşi de puţin la această etapă, presupunând transgresarea ei şi decodarea în conformitate cu o lectură / semnificaţie de adâncime. Prin performarea în contexte situaţionale specifice, definibile drept adecvate, inclusiv prima structură îşi relevă potenţialul metaforic, conţinut oarecum in nuce în tiparul de suprafaţă. În acest context, calificarea drept „denotativ” a proverbului Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge este valabilă prin considerarea independentă a enunţului respectiv, şi anume prin relaţionarea sa strictă cu o unică situaţie (i.e. situaţia precisă, particulară, care relevă acel context genetic), evocată la prima vedere (cf. actul sculatului…), nu şi cu multitudinea situaţiilor subsumabile acesteia . O calificare…. „independentă” este exclusă din start pentru enunţurile definibile drept conotative inclusiv la nivelul unei structuri de suprafaţă, excluderea fiind operată automat în virtutea figurativului. De pildă, Buturuga mică răstoarnă carul mare implică… din start conexiunea între multiple situaţii ontologice similare, reunibile sub cupola generoasă a unui tipar intrinsec metaforic (tiparul prototipic). Prin urmare, am putea delimita (şi) între: a) proverbe intrinsec / matricial metaforice, respectiv b) proverbe contextual metaforice, (mai ales) în cazul acestora din urmă putându-se admite un proces de extensiune semantică, petrecut în actul discursiv / enunţiativ. Astfel de disocieri nu exclud însă statutul paremiologic al tiparelor circumscrise subcategoriei a), relevanţă maximă / decisivă prezentând utilizarea efectivă a acestora, şi nici nu justifică definirea tranşantă a tiparelor de genul Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge drept tipare nemetaforice. De altfel, în bibliografia de specialitate (v., de ex., Greimas 1960) s-a insistat în mod constant asupra idiomaticităţii proverbelor, văzute adesea ca acte de vorbire indirecte / performative implicite. Iar, dacă vom vorbi despre grade diferite de metaforizare, atunci această disociere va viza exclusiv ceea ce am numit „etapă iniţială de articulare” . Limitând însă discuţia la „etapa iniţială”, prima structură paremiologică (Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge) nici nu va putea fi valorizată ca proverb, ea neavând aplicabilitate generală şi netransmiţând propriu-zis o învăţătură, ci, pur şi simplu, o observaţie formulată în temeiul unui act particular. În consecinţă, vorbim, pe de o parte, despre paremii care implică „din start” figurativul, pe de altă parte, despre paremii a căror conotaţie şi, implicit, semnificaţie generalizatoare se precizează „pe parcurs”, într-o „etapă ulterioară”, care depăşeşte nivelul strict textual, implicând performările efective, sugestive pentru situaţii ontologice similare (şi subsumabile) celei descrise de structura prototipică; în fapt, este vorba despre procesul de trecere dinspre / de la text înspre / la discurs. Lidia Sfârlea a vorbit în acest sens inspirat despre o „metaforă absolută”, concept care face referire la precizarea semnificaţiei figurative / metaforice la nivelul ansamblului proverbial: „Aspectul metaforic al proverbelor este susţinut, în enunţul proverbial, în ansamblul lui, chiar dacă se constată că unităţile lexicale din care acesta este compus, luate singular, nu au întotdeauna valoare conotativă (s.n.). Ea este obţinută prin conexiunile dintre elementele componente şi poartă denumirea de metaforă absolută (Sfârlea 1974: 176 sqq.). Este, de fapt, ceea ce noi am exprimat supra în termenii unei lecturi... „ulterioare”, care, evident, se realizează prin considerarea enunţului respectiv ca un ansamblu şi având în vedere o structură semnificativă de adâncime, care, în mod evident, reprezintă altceva decât suma sensurilor... denotative ale elementelor componente [Este vorba despre aşa-numitul principiu al noncompoziţionalităţii (semantice)]. Rezultă că metaforizarea este prin excelenţă un act discursiv.

Bibliografie

Greimas A.J., 1960, «Idiotismes, proverbes, dictons» , Cahiers de lexicologie, 2, p. 41–61.
Greimas A., 1970, «Les proverbes et les dictons», Du sens, Paris, Seuil, p. 309–314.
Negreanu, Constantin, 1983, Structura proverbelor româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Pop, Mihai, Pavel Ruxăndoiu, 1978, Folclor literar românesc [ediţia a II-a], Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
Sfârlea, Lidia, 1974, „Formele metaforice în folclorul românesc. Încercare de descriere tipologică”, în vol. Studii de limbă literraă şi filologie, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei Române.
Teleoacă, Dana-Luminiţa, Unităţi frastice constituite în jurul unor termeni religioşi, Cu privire la limbile română, franceză şi spaniolă [Lucrare în curs de elaborare].





.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!