agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-03-08 | | Eu îmi trăiesc prezentul În care îţi spun toate acestea Pe o pânză albă, pictez ochii tăi Şi zâmbetul din versul tău de Primăvară Când ies la peisaj, aleg un punct al zării Care funcţionează ca un Buton al Uitării Doar îl fixez cu privirea Şi Amintirea ţâşneşte precum o arteziană Care se joacă Cu mintea şi cu inima mea Cultural, mă simt ardelean Vorba mi-e legănată şi alintată Puţin cântată şi negrăbită Spiritual mă simt om al mării Când vântul face să cânte marea Voi crede şi eu că există O Scenă a Vieţii pe care interpretarea este Aşa cum ţi-o doreşti tu La vedere, ca cea de pe Plaja cu suflet Scrisă zi de zi, pe zmeul de hârtie Cum este cea de pe pagina de facebook În care Tu şi Doamna Singurătate din Insula de Mâine Interpretaţi "un cântec şi un lătrat de câine" Vorbeam de clipa lungă din povestea dorului Care creşte-n peisajul Tympului cu Codrul lui Azi un Plop, mâine o nucă, dintr-un nuc, sub salcie Şi stejarul dintr-o ghindă într-o zi de salvie Da, da, daaaa, Matematicarule Le spui tu, de multe ori, ziceri- dodii Zicerile tale sunt pline de seminţe Ca nişte rodii Vorba doamnei cu Geamantane Sămânţa Bucuriei se cultivă cu dragoste Fără reproşuri, fără rest, cu numere întregi În clasele de resturi modulo 12 Trecem toate lunile anului Şi-n rostogolirea bilei pe scară Până diseară, bila se opreşte la piciorul patului Unde cineva dă replica cu vaporul Nu spun cine, dar se poate ghici: “de ești eternul călător/ rămân cu tine pe vapor." Să nu risipim vorbele cu tâlc în deşert Crezi că Goethe a spus într-o doară că "Nimic nu este mai preţios decât ziua de azi."? Sau vorba românului: "Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi" Chiar Akî, în multe ziceri, de la Farul Genovez Zice-n laudele sale, poţi să crezi sau să nu crezi "Nimic nu e mai important ca azi" Motto: “Poveştile cu motiv de pictură au câteva ture avans Eu sunt Zece, Tu eşti Unsprezece Mereu cu un pas înaintea mea” Dincolo de Pescăria din Mamaia, Digul Dincolo de Dig, Farul Genovez Dincolo de Farul Genovez, Insula cu Stuf Dincolo de Insula cu Stuf, Insula de Mâine Din Insula de Mâine, un cântec şi-un lătrat de câine De la Ultima Pescărie Acolo unde avem noi Casa şi atelierul lui El şi Ea 1.Dorm pietrele la mine-n colecţie Primesc de la ele o lecţie De stabilitate şi de iubire Cum numai piesele de colecţie Pot să o facă 2.Spune tu, mamă, Cum îţi sună chestia asta? Dacă tu zici, mie îmi sună foarte bine Dreptul asupra ta, aici, pe pământ Este dreptul tău Dacă tu zici, asupra gândului tău Doar Ea, inima ta ar mai avea un drept De îndreptare, în caz de eroare 3. Matematiceşte vorbind Gândul şi cuvântul merg mână-n mână Femeia de la Pescărie Trăieşte în Pictură, Dragoste şi Poezie Cu versuri pentru gând, pentru vânt, pentru ploaie, Ţărm, mare, dig, cântec şi cel mai mult Pentru Ea, cea care locuieşte în mine 4. Trece omul meu călare, peste punte, spre izvor E vremea să ne luăm în serios Să nu mai întoarcem gulerul pe dos Şi nici să nu ieşim pe uşa din dos Cinci linii de portativ, cu cheia sol şi însemnări de subsol Un gând cu şoapte şi un concert minor în sol major 5. În nici o limbă nu sună mai frumos cuvântul mamă Frumos şi duios, aşa cum sună în limba română În cuvântul acesta se strânge toată copilăria Acolo unde inocenţa şi bucuria iubirii Sunt în tainele adânci ale firii 6. Avea mama slăbiciunea încrederii şi-a iubirii Avea încredere în toată lumea, iubea pe toată lumea Mama găzduia la noi Tot Bocsigul care venea la piaţă, în Arad, Casa noastră avea-n permanenţă prieteni şi musafiri Mama avea grija casei, grija gospodăriei Mama trebuia să aibă flori, gâşte, găini, raţe Aşa cum tata trebuia să aibă porci, vaci, cai, iepuri şi porumbei Grădină cu zarzavat, livadă şi stupină Veneau la tata sătenii să le facă lăzi de albine şi rame pentru faguri Niciodată n-a lipsit la noi în casă Mierea de albine, făina, ouăle şi vinul Gospodăria avea un câine, o pisică, o colnă, un pod, o pivniţă Când mă întâlneam cu Îngerul Mă întâlneam în gospodăria de la Voivodeni 7. O singură dată s-a întâmplat altfel Toate au ajuns să fie Trei poveşti şi-o poezie Dorra se uită-n ochii mei, cu iubire Ponna mă latră să o iau în braţe Marea cântă, Ponna latră Un cântec şi-un lătrat de câine Aşa-i place mamei Să picteze vânt şi apă Să facă cu ele un şir de picturi Precum sfinţii de la Iconostas De la diptic la triptic De la triptic la şeptic Cu pălăria lui Radical Plină cu flori de câmp Şi de pământ Nu de altceva, dar a venit vremea Se simte aceasta în aer Tu n-ai simţit? Constanţa, 8 Martie, 2022 (Un pom cu ziceri şi porumbei) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate