Nu știu ce tot divaghează aștia prin gaura televizorului despre dumnezeii științei... cu găuri negre și sfârșitul lumii. Voiam să te întreb azi noapte, să-mi dai detalii la obiect... Mi-era somn și până la urmă ce-o fi o fi, dacă dragostea noastră nu se sfârșește, o lume în plus sau în minus ce mai contează... În ultima vreme mă simt așa de în afara lumii, m-a învăluit iar nesimțenia, la ce m-aș zbate în cuvinte pentru x,y sau z... ei lasă, nu mai am timp acum, trebuie să plec la muncă mai vorbim altădată... s-o sfârși ea lumea, da eu trebuie să mă duc la muncă. Te sărut pe vise, vezi că ți-am lăsat cafeaua pe noptieră...


A mai trecut o zi fără sfârșit
cu miez de foc
de început nedefinit...
și uite, dragul meu,
n-am trăit clipa
desculță în roua firelor de iarbă
pe țărm de mare neagră
și de noapte albă...