îmi înnod degetele
unul câte unul câte
unghii atâta tăcere

doar ici colo
înjurături sau câte o pisică urlă disperată

povestesc la gura focului despre cum se face că
gesturile nu știu să mintă cu aceeași gură
cu care mint despre orice doar despre tăcere nu
despre ea nu se minte

mai bine mă înfășor într-un șal negru și mă duc șchiopătând spre paharul de pe marginea mesei

la urma urmei
singurul cuvânt important este cel pe care îl atingi cu vârful limbii și
îl acoperi cu un gest

apar de după buze ca un dinte în gura unui copil
in părul meu se ascund îngeri carnivori le place să
extragă iubiri să le
înde
se
în
vi
se

se