agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3950 .



Ce știi tu despre primăveri ?
personale [ ]
(insomnii de primăvară)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Aprilia ]

2004-03-20  |     | 



Primăverile nu vin pentru tine și nici pentru mine. Ele stau în noi, în umbră și vin împinse de iarnă.
Primăvara are principii și nu face compromisuri. Cand vine, nu ține doar trei zile. Ea-și scutură doar albul florilor și ploile, nu și aroma lor.
N-o să-mi mototolești și primăvara asta ca apoi s-o arunci la coș și nici măcar manșeta apretată a cămășii tale n-o va șterge.
Primăvara e aievea nu doar o iluzie ca mine sau ca tine.
Simti, simți cu câtă pasiune convulsivă înflorește? Vezi, liniile din palmă, înfloresc și ele când vine ea, confundându-le cu ramurile copacilor. Dacă-ar mai fi și vișinul copilăriei mele ar fi înflorit și el, sau poate-i înflorește măcar gândul acolo unde este în eternitate.
În fiecare primăvară, sângele-mi curge impecabil. De dragul ei improvizez dansuri necunoscute eului.
Doar ploile de primăvară știu să-mi sculpteze chipul cu iris cu tot și eu le răsfoiesc strop cu strop.
Gărgărițele filozofează prin iarbă asistând la cel mai frumos discurs metaforic. Metaforele se strâng rușinate în larve, grăbindu-se să renască măcar în fluturi.
Primăvara vine ca o filantroapă, înadins pentru a ne aduce emoție, pentru a ne fâstâci. Și mizantropii răspund zâmbind, făcându-și infuzie la fiecare fior, ca un remediu.
Răsăritul e mai ispititor și-mi vine să ți-l prind la reverul hainei să-i simți frenezia mai aproape, să te orbească!
E atâta primăvară încât nu mai am loc în pat să dorm și nu-mi voi găsi somnul până nu voi învăța să înrămez emoția din lacrima primăverii.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!