am să pot spune
asta e granița
dintre atunci si acum,
acel atunci
cu aripi din ochii tăi
ce mă purtau
peste stanci
ca pe un talisman
rug de inimă
ca pe un vis
ținut in lanțurile
acestui acum
fără limite
fără popas
fără reazăm
fără mine
cea
smulsă
cu rădăcină cu tot
din mugurii
insangerați de apus?

am să pot spune
cu sufletul slobod
liberă de iubire
amintirilor ce mă trăiesc
in brațele tale:
sunt clipa
cea arsă,
mă zbor
si te las!?