Nedescifrat,
fără memorie,
și-a ridicat blazonul
peste cer.

O frunte încrețită
vrea să-i alunge străbunii,
precum păgânii
sfinții din catedrală.

Oprit lângă o clipă
născută din minune,
privește orologiul din turn,
să-și verse răsuflarea
peste vremurile dezorientate
și se așează cu noi la rând,
să treacă punțile vieții de prisos.