Se scurge târziu în apele mării
Timpul întors din toamna târzie.
Amurg violet pe luciul zării,
Lumina îmbracă tainică solie.
Ascuns în inimă tot cerul,
Călăuzește aripi în zbor nesfârșit.
Teluric, ieșind din umbră, misterul
Inundă un suflet nemărginit.
Tăcut se rotește în apă ușor,
Astrul aprins de mistic fior.