Sunt lacrima ochilor tăi
curgând încet pe-obrajii mei
spălând durerea adunată
în suflet de o viață-ntreagă.
Sunt șoapta tandră spusă-n zori
pe buza ta dându-mi fiori,
scânteia pasiunii-atinge
în trupuri focurile-aprinde.
Sunt pasul trecător al vremii
prin viața ta lăsând doar semne,
pășind încet lăsând în urmă
parfumul mersului pe sârmă.
Dorința sunt din trupul tău
frângându-se în pieptul meu,
o mângîiere sunt pe-obraz
sau poate doar sărutul cast.
Un zâmbet sunt pe fața ta,
un râs zglobiu în ziua rea
orice ma poate fi să fiu
în viața ta , aurul viu.