Năluci de fum, lucire de secundă,
Mi-ați ars răstimpul patimii trecute
Și v-ați topit pe scări de mult pierdute,
Iubirea noastră mistic s-o ascundă.

Rămân în cuget semne neștiute
Și răni în prundul ce închide-o undă.
Pe buze stinse nerostiri abundă
Și pielea flască s-a-mpânzit de cute.

Nădejdi târzii se pierd într-o amiază.
Tăcerea clipei n-o mai pot struni,
Cu umbra ei ce-n trup se furișează.

Din viața noastră, muza mea de-o zi,
Rămâne doar un fulg ce se așează
Pe trunchi uscat ce nu va mai rodi.