Iarna grea a plecat,
S-au dus si zilele negre,
Si stoluri libere-nalt
Vestesc inceputul de verde.

Turma trezita din somn
Usor pe munte se suie,
Iar urmele dragului Domn
Se sterg pe huma galbue.

Demult pe vremuri de lupta
Era slavit si-adorat.
Acuma e pace-ntre oameni,
Iar zeul - batran si uitat.

Pe plaiuri, prin spume de nori,
Odata vedeai doar durere,
Azi, Rio si York au picat
Si zeii cad in tacere.

Veniti sa cadem in genunchi
La poala batranii Cybele
Furtunos din plamani si rarunchi,
Cald imn sa-naltam noii ere.