smulge-mi haina vântule
și lasă ploaia să-mi spele păcatul
fulgerele să-mi biciuie dorința
smulge-mi gândul cerule
și lasă-mă goală pe dinăuntru
să aud ecoul care se sparge precum vitraliile unei biserici
împrăștiate de blesteme în suflete singure
mormane de cioburi adunate în colțuri de nopți nedormite
bandajează-mi trupul vântule cu adierile tale și fă
să dispară urmele săruturilor
răni deschise ca niște guri însetate căutând fir de apă în deșert
își sorb agonia ultimelor clipe din fata morgana

vreau să mă vindec de el
vreau să mă lepăd de iubire
cum se leapădă credinciosul de satana
vreau să mă eliberez precum posedatul scăpat din orgia demonilor

zboară suflete în munți
si ascunde-te în pietre
sau răstignește-te pe mii de cruci