trebuie să zbor
înțelege-mă
lumea e punctul de care vreau să trec
mai departe unde iubirea nu este
doar o cale de a-i ține inimii
de cald
și mă urăsc uneori
mă sufoc pe mine cu mine
lent
ca o sinucidere anunțată

tu apari ca o frânghie colorată
cea mai frumoasă pe care am văzut-o
singura de care mă țin
și dor
tăcerile zilele
soarele ca un foc de iad
mi se furișează în păr insistent
pare îndragostit de toate femeile
cu părul de pamânt și sufletul în nori
infidel
ca o promisiune dusă de briza mării
și-necată în ocean

nu știu cum să tai dragostea în felii egale
să le păstrez atunci
când mi-e foame de tine
te rog ajută-mă să cred
în cerul din ochii tai

ascunde-mă azi
mâine-mi vor crește aripi din umeri.