de multe ori simt cum îmi tremură carnea
rup mlădițe de uitare dintr-un fel de suflet
mă las pe o parte și lumea se duce odată cu mine

am scrum pe fiecare deget
un fluture rulează țigări din borduri
îmi arde aripi peste obraz și din durere
se aprinde

poate chiar mă îndrăgostesc ce poate fi rău
scot din carcasă un sentiment îl izbesc de Femeie
și ne facem uitați când se zidește în mine

precum o ană însărcinată cu noaptea