agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 9301 .



toamna o altă femeie ce simte
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tyly ]

2011-09-22  |     | 



că trec avioanele și se dărâmă ca unul dintre turnuri și oamenii din ea se sperie, mai întâi se îngălbenesc ca o pudră de frunze strivite soldățește, țipă ca păsările în roată deasupra stârvului, unii în picaj își dau drumul în libertate, întorcându-se în pământ semințiile, alții își sună rudele, fac poze de groază cu celularul, spun ultimul te iubesc, unul în fața celuilalt, celălalt în fața altuia, altul în fața unuia, spun te iubesc în fața telefoanelor, în fața camerelor de supraveghere, în fața oglinzilor, în fața monitoarelor și lumea se transformă într-un ecou te iubesc și într-o undă te iubesc, toți spun te iubesc în loc de orice rugă, acum ei își dau seama că iubesc cu adevărat, că nu mai e timp să o spună, că trebuie să urgenteze să o spună și, din disperare, urlă te iubesc iar unii chiar se aruncă în gol cu aceste cuvinte, un șir lung care se deșiră până la ultima consoană, de fiecare om în cădere liberă flutură un flag te iubesc și fiecare vocală și fiecare consoană scrijelește pe ziduri, însă alții, poate ușor optimiști, se îmbrățișează, se sărută, se privesc și se resemnează.
dar femeia aceea sunt eu și oamenii aceia din mine nu-și mai găsesc astâmpăr, mă dor și mă tulbură, mă iubesc și îi iubesc și mă prăbușesc cu ei cu tot într-o emoție cu care doar toamna aceasta mă terorizează, mă străpunge cu fuselajul, cu aripile, cu profundorul.
din iubire.

(22 sept 2011)

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!