zale de ape

si mâine luna poate fi-mbrăcată în sânge
zăvozii cu dinți de oțel pot oricând sfâșia
jumătatea de curcubeu ce-a curs în pământ și-a
prelins iertarea din cer până-n bolgii nătânge

pe linia albă pe linia neagră care
separă pătratul zilei de pătratul nopții
ce toamnă mahmură și strigăte din calvare
ce soare ambiguu surpă-n abis pașii sorții

fulgerul rupe zale de ape și prăbușește
temelii porți de ispită tronuri și demnități
fluviile din Eden strâng speranța ca-n clește

cuvine-se Doamne hexametri de slavă să-ți
aprind în pridvoarele de os ale tâmplelor
în urnele serii și-n urzeala cuvintelor