dimineața a trecut peste gardul de lemn
peste toboganul roșu dinaintea ferestrei
s-a așezat în poziție de tragere
prin case
copiii au spus nu femeilor cu obraji alungiți
și-au îndeasat în buzunare bricheta și telefonul zgâriat
au închis ușile cu grijă
atunci
a început atacul
în portocaliul draperiei
cuvintele s-au aruncat peste cuvinte
podeaua era mult prea jos pentru degetele de la picioare
toboganul plângea
dar nu era nimeni pe-aproape să desfacă palmele
să încaseze cele zece lovituri
să plângă și să-și ceară iertare
nu înțelegi mi-a spus sec
pornește calculatorul și taci
în curând vor sosi ajutoarele
acum e bine
ronțăi biscuiți