în ziua aceea când inima mi-a fost degajată departe
peste câmpia din rovine
și ea ronțăia ca pe biscuiți
aripile pe care le-am făcut împreună
Dumnezeu și-a înfipt degetul arătător în pământ
printr-o ploaie torențială

din întuneric
a ieșit un pumn mare cât orizontul
m-a lovit în piept
m-am trezit în camera mea
goală de adâncime

și au început încet încet să mă doară
lucrurile care nu mai erau în jur