nicio promisiune nu ajunge nepedepsită
pentru că nu a reușit nimeni să urce un glas pe scări
doar într-o normalitate poți vinde oameni la bucată
sau cu certificatul de naștere expirat
este timp de oameni și nu de dumnezei

mi-a crescut în ochiul drept
un țipăt
pentru că am palmele curate noaptea
la fel de curate ca și o gară
la fel de albe ca un etaj al unei case ridicate
în sufletul unei dame proaspăt renovate
de pumnii iubiților de seară

în spatele umbrei trăiesc ultimele eve sincere
în mijlocul coapselor
tăcerea dintre ele miroase a bărbăție
și a foame

de asta prefer să mă las admirat în geamătul unei femei frumoase
până sub piele