iluzii ca fulgii de bronz curg din cer
se cerne aur de lămâie din nori
bolesc sălașele palustre în zori
pe bolți schimbă sferele anu-n eter

în gânduri și-n lucruri sunt alte culori
împart brazii albul la verde puber
fântânile cumpănesc iarna-n echer
iar greierii foarfecă-n somn aurori

pe țărmul plin de guri toate flămânde
coborârea în mâl e raiul promis
solstițiul bate-n rădăcini fecunde

cadrane cu ore urzite de vis
nu știe nimeni Ova când e
sfârșitul în colțul seminței închis