agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-06-11 | |
cuminte, te-ai adăpostit în visul meu și m-am trezit cu poftă de toamnă târzie, de paltoane și măinile noastre ascunse una-ntra-alta
ne plimbam amândoi în fotografia veche a unui parc din copilăria mea aveai cei mai mari cei mai cenușii ochi care mi-au trecut prin suflet și-un fel al tău de-ai purta cu nonșalanța elegantă a oamenilor triști și frumoși. era visul meu și nu puteam decât să mă îndrăgostesc de tine. m-ai sărutat un pic derutat, de parcă era prima oară când ai fi făcut cunoștință cu sufletul unui străin și gura mea a devenit de la sine doar o altă răsuflare a ta, repaosul mut al gândului că niciodată a devenit un cuvânt de neînțeles așa cum de neînțeles ar fi fost ne-întâlnirea noastră. am știut că visez atunci când mi-ai arătat cerul de-un rece aprins atât de alb de parcă fusese construit peste noi și fără să vreau te-am privit cu neîncrederea cu care te privesc în lumea în care trăim și toamna s-a pornit amenințată cu toate frunzele și culorile ei într-un tempo nebun între tâmplele mele am știut să te imaginez cum îmi mai zâmbești odată, a dojană, a la revedere în mijlocul unui vis și-a unei sintaxe complicate din categoria “dar dacă” și-atunci, abia atunci, mi-a năvălit conștiința prin vene și artere panicată de-un dor fără nume, fără realități, indecis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate