agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-27 | |
să nu ai niciodată încredere în dragostea unui poet. trăiește doar pentru el și ea. își iubește muza. imaginea perfecțiunii pe care o caută în orice femeie, îl urmărește hedonic, obsedant. e ca un diavol care se hrănește cu păcate. vânează suflete doar de dragul de a ucide apoi abandonează stârvurile. next spune sarcastic privind spre altă victimă.
își înfige dinții adânc în carnea sufletului ei și sângele aleargă împletindu-și drumurile în barbă, ca vinul pe buza damigenei. simt pitonul încolăcit pe trupul meu care zvâcnește dorindu-l până la posedare. degeaba N nu voi fi nicicând urma pașilor tăi și nici stârv abandonat, chiar dacă sunt femeie și atingerile tale vibrează în mine, precum coardele unei chitare atinse de mâna vântului. am să-ți bântui nopțile. toate visele tale vor fi ghilotine gata să cadă în orice moment, gata să despartă capul de trup atunci când îți vei dori să mă iubești, așa cum mă iubește în fiecare noapte un alt bărbat sub privirile tale de foc. uite N mâna lui desenează pe gâtul meu un yin apoi coboară conturând un yang. sânii se cuibăresc în palmele mari, protectoare, îi iubește N, așa cum n-ai s-o faci tu niciodată. bărbatul ăsta mă defrișează de orice prejudecată unindu-se cu mine până dincolo de nămeții cerului. sunt pădurea lui, e copacul rătăcit în mine de plăcere, în caldul pământului meu chiar sub privirea ta. nu poți face nimic pentru că sunt doar în visul tău așa cum ai fost tu pentru femeile abandonate, deposedate de suflet ca niște fântâni fără apă, bântuite de tine ca peșterile de șobolanii cu aripi. privește N un alt copac își înfige rădăcinile adânc, face dragoste cu mine până când trupurile noastre sângerează ceață groasă, ca o pătură învelind tăcerea pământului. și copacii cresc în mine N, noapte de noapte. ultima dată am visat că trupurile noastre fremătau într-un yin&yang frenetic, că ne atingeam sexul cu buzele dar nimic altceva nu s-a întâmplat, n-a existat finalul care te înalță deasupra universului pentru că oniris a dispărut odată cu zorii, pentru că așa am vrut eu, pentru că nu ai ce căuta în viața mea N, doar dacă-ți vinzi sufletul. ți-l cumpăr
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate